Unul din cei mai bogați oameni din România s-a stins din viață. Ce afaceri a avut

Unul din cei mai bogați oameni din România s-a stins din viață. Ce afaceri a avut
FOTO: qmagazine.ro

Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit la Londra, acesta suferind de mai mulţi ani de cancer. El a avut afaceri în domeniul petrolier, bancar şi imobiliar si este unul din cei mai bogați oameni din România. Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei, scrie Mediafax.

În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprindea Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în anul trecut fondului NEPI.

Începutul: Afaceri din meditatii pentru admiterea la Arhitectura si proiectare

Patriciu, născut în familia unui inginer petrolist (fost geolog-sef la Societatea Astra Română în perioada interbelică), a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în 1975. A fost apoi repartizat ca arhitect la Institutul de Proiectări al Ministerului Comerțului Exterior. A proiectat zeci de clădiri în România în perioada comunistă, dar și în Emiratele Arabe Unite. Așa a strâns primii bani serioși, alături de sumele câștigate din meditațiile pentru admiterea la arhitectură pentru viitorii studenți, scrie Hotnews.ro.

După Revoluția din 1989 a devenit un promotor fervent al capitalismului și al ieșirii statului din afaceri. În februarie 1990, Dinu Patriciu a înregistrat prima firmă privată din România post-comunistă: SC Alpha Construcții și Investiții Imobiliare S.A., care avea ca obiect de activitate realizarea de proiecte de arhitectură. Avea 20 de angajați.

A intrat apoi în politică, în PNL. S-a revoltat împotriva vechilor liberali, a rupt o aripă din partid și a intrat în guvernul Petre Roman 2, ca ministru al Lucrărilor Publice.

Afacerea Rompetrol - Petromidia

În 1998, Dinu Patriciu își face intrarea în business-ul mare, cumpărând alături de Sorin Marin compania Rompetrol, care fusese privatizată deja în 1993. În 1999, Rompetrol preia rafinăria Vega Ploiesti, achiziție care duce la explozia cifrei de afaceri.

În 2001, Patriciu (prin Rompetrol Group BV Rotterdam), cumpără combinatul petrochimic Petromidia Năvodari de la Fondul proprietății de Stat (FPS). Valoarea tranzacției era de 615 milioane de dolari. Petromidia și-a schimbat numele în Rompetrol Rafinare. Potrivit contractului, statul vindea rafinăria pentru 50,5 milioane dolari, în timp ce Patriciu urma să preia și să plătească datoriile către stat de 340 de milioane de dolari, plus o investiție suplimentară de 225 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei.

Din acel moment a început controversa majoră în jurul afacerilor lui Patriciu. Omul de afaceri a plătit prețul convenit pentru acțiuni (50,5 milioane de dolari), dar a primit cadou de la guvernul Adrian Năstase în 2003 o ordonanță de urgență prin care statul era de acord să amâne cu șapte ani plata datoriilor. În schimb, Rompetrol lansa o emisiune de obligaţiuni în contul datoriei totale de 603 milioane de dolari ce ar fi urmat să fie achitate în septembrie 2010. Ordonanța dată de Guvernul Năstase era însă dezavantajoasă pentru stat, pentru că a lăsăt la latitudinea Rompetrol dreptul de a alege dacă plăteşte datoria sau o converteşte în acţiuni ale statului.

Acea găselniță din OUG a produs efecte în 2010, când conducerea Rompetrol a putut să păcălească practic statul român: a refuzat să plătească toată datoria, vărsând către bugetul de stat doar circa 200 de milioane de dolari din total de peste 600 milioane dolari, iar de restul de circa 400 milioane de dolari a dat statului român un pachet de 44,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare. Cu alte cuvinte, în locul unei sume de peste 600 de milioane de dolari, statul roman a rămas cu doar 200 de milioane de dolari și statutul de acționar minoritar la o companie care raportează pierderi an de an (ceea ce înseamnă că nu primește dividende).

Până la momentul scandalului din 2010 însă, Dinu Patriciu și partenerul său american, Phil Stephenson, au vindut 75% din holdingul Rompetrol catre compania KazMunaiGaz din Kazahstan. Nu a dezvaluit suma tranzactiei, dar calculele de la acel moment ale analistilor aratau ca Patriciu ar fi incasat circa 2 miliarde de dolari. In raportul KazMunaiGaz privind operatiunile din 2007, citat de Adevarul, compania din Kazahstan arata ca ar fi platit 1,6 miliarde de dolari pentru tot pachetul de 75% de actiuni, ceea ce insemna ca Patriciu ar fi primit pentru partea sa de actiuni suma de 1,2 miliarde de dolari.

Ce nu s-a aflat insa niciodata este daca firma din Kazahstan a conditionat o parte a acestei plati de rezolvarea definitiva a problemei datoriilor de peste 600 milioane de dolari.

Cert e însă că în 2009, Patriciu a vândut catre KazMunaiGaz restul de actiuni la Rompetrol, pe o suma estimata la circa 100 milioane de dolari.

De la momentul vânzării, președintele Traian Basescu și premierul Emil Boc au acuzat presiuni din partea lui Dinu Patriciu pentru ca statul român să renunțe, într-o forma sau alta, la datoria istorică a Rompetrol. Concomitent cu aceasta problema, Dinu Patriciu s-a vazut pus sub acuzare intr-un dosar de spalare de bani, petrecând 24 de ore in arest preventiv. Patriciu s-a transformat intr-un adversar feroce al regimului Basescu si al reformelor din justitie promovate de Monica Macovei, totul culminind cu campania electorala de la prezidentialele din 2009, cind Patriciu si-a asumat paternitatea unui film din campania din 2004 in care Traian Basescu parea ca loveste cu palma un copil la un miting din Ploiesti. In ciuda repetarii pina la saturatie a filmului pe toate canalele TV, Băsescu a câștigat alegerile, a contestat autenticitatea filmului și a lansat o replică rămasă celebră: „Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu”.

Epilogul afacerii Rompetrol: Guvernul Ponta a renuntat la datoria Rompetrol in 2014, desi procesele in justitie nu se terminasera. In schimb, Guvernul Ponta a promis ca va obliga KazMunaiGaz sa investeasca 1 miliard de dolari in Romania. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotrivă, doar a pierdut șansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

Afacerile din media

În 2006, Patriciu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al Societăţii Adevărul de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu. A investit sume considerabile în trustul Adevarul, cumpărând sau fondind noi titluri: tabloidul Click, revistele Historia, Foreign Policy, Forbes, Ştiinţă şi tehnica, Dilema veche și Dilemateca.

A investit si in titluri locale, odata cu dezvoltarea retelei Adevarul de Seara, dind lovituri puternice titlurilor deja existente in zeci de orase. A deschis ziare in Ucraina si Moldova. A inceput sa aloce resurse uriase dezvoltarii pe internet, mediu despre care spunea ca reprezinta viitorul media.

A investit enorm si in echipamente TV pentru emisia pe internet, aducindu-l ca sef de proiect pe Alexandru Sassu, fostul sef al TVR. Nu a mai apucat sa vada rezultatele investitiilor, pentru ca, pe fondul restantelor financiare catre furnizori, a vindut trustul catre Cristian Burci in 2012.

Afacerile făcute cu banii obținuti din vânzarea Rompetrol

După vânzarea Rompetrol în 2007, criza l-a găsit pe Dinu Patriciu cu cash enorm. Asa a putut sa finanteze afaceri diverse, in ciuda reticentelor bancilor de a mai acorda credite. A investit in retail, pariuri sportive, domeniul bancar si imobiliare (detine proprietati in Romania, Marea Britanie, Germania). Aici a inregistrat esecuri rasunatoare.

Primul mare pariu de afacerist al lui Patriciu pe banii proprii a fost reteaua de magazine Mic.ro. Patriciu a deschis zeci de magazine de proximitate, incercind sa lupte cu o concurenta acerba: magazine ale unor lanturi occidentale si buticarii de cartier. In 2012, reteaua a sucombat sub presiunea datoriilor uriase catre furnizori, banci si angajatii neplatiti cu lunile.

Nici reteaua de pariuri sportive BetCafeArena (deschise pe linga pravaliile Mic.ro) nu a adus boom-ul promis de Patriciu. Potrivit unei analize economica.net, casa de pariuri deschisa in 2010 a scazut constant in ceea ce priveste cifra de afaceri.

În domeniul bancar, Patriciu a făcut o afacere bănoasă tot cu statul. Cu statul georgian. In 2009, Patriciu si fostul premier gruzin Vladimir Gurgenidze au cumparat Liberty Bank - banca prin care statul georgian plateste pensiile.

Incet-incet, dupa falimentul mic.ro si vinzarea Adevarului, Patriciu a iesit din viata publica, retragindu-se la Londra. A reaparut in atentia presei odata cu procesul de divort si cel de partaj intentat de sotia sa, Dana, dar si atunci cind a facut o operatie la ficat in Italia. A renuntat complet si la editorialele pe care le mai publica in Adevarul, articole in care isi prezenta viziunea despre economie, politica si reforme.

În acest an era așteptată o sentință definitiva la Curtea de Apel în dosarul deschis în 2005. Patriciu nu va mai putea primi sentința, dar au emoții foștii săi parteneri de afaceri, printre care Sorin Pantis (condamnat deja în dosarul ICA - Voiculescu) și Sorin Rosca Stanescu, mai scrie sursa citată.

 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Curtea Supremă de Justiție a respins sesizarea Marinei Tauber și a menținut decizia Curții de Apel Bălți

Curtea Supremă de Justiție a respins sesizarea Marinei Tauber și a menținut decizia Curții de Apel Bălți

94 cazuri noi de COVID-19 și nouă decese raportate azi

94 cazuri noi de COVID-19 și nouă decese raportate azi

Noi reguli de intrare în România. Toți călătorii vor completa formularul de localizare a pasagerului

Noi reguli de intrare în România. Toți călătorii vor completa formularul de localizare a pasagerului

Advertoriale
Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    EDITORIAL | Parcarea specială sau cum statul fură de la cetățeni pentru o companie privată
  • 2
    Omicron în România: Au fost confirmate primele două cazuri de infectare
  • 3
    Marina Tauber, adresare către Maia Sandu: „Este un război. În el neapărat vor fi câștigători și invinși, iar învinșii veți fi voi”
  • 4
    Reacții după decizia Curții de Apel Bălți de a anula înregistrarea Marinei Tauber în cursa electorală
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.