Și cum dai de înțeles interlocutorului tău că de fapt gândirea ta critică este una benefică pentru ambii? Cum să lași impresia că ea este de bun augur pentru vorbitor și ascultător sau pentru scriitor și cititor?
Profesorul de economie de la universitatea Bowling Green State Univeristy din Ohio, SUA, și autorul a mai multor cărți de autodisciplină - M. Neil Browne - împreună cu colegul său Stuart M. Keeley au descris strategia gândirii critice în cartea Pune întrebările corecte: Ghid pentru gândirea critică, prima ediție a căreia a apărut cu mai mult de 30 de ani în urmă, în 1981.
Care sunt acele 7 strategii pentru o gândire critică în cadrul unei conversații, pe care profesorul le recomandă studenților și care ar trebui să le urmezi și tu?
- Fii sigur să demonstrezi că tu într-adevăr dorești să asimilezi ceea ce ți se spune. Pune asemenea întrebări care ar detecta dorința ta de a primi și accepta concluzii noi.
- Reafirmă ceea ce tocmai ai auzit sau ai citit și întreabă dacă sensul înțeles de tine este consistent cu ce ți s-a spus ori s-a scris.
- Rostește în glas întrebările tale critice ca și cum ai fi curios. Nu există nimic mai dezastruos pentru utilizarea eficientă a gândirii critice decât o atitudine de genul „O clipă, am văzut că ai comis o greșeală ”.
- Cere explicații adiționale care l-ar impune pe interlocutor să ofere un argument mult mai puternic decât cel propus inițial.
- Muncește din plin să menții conversația activă. Dacă gândirea critică este pusă în funcțiune ca și o bombă, consideră că gândirea pe acel subiect a și eșuat.
- Cere persoanei respective acordul de a-ți permite să revizuiești momentele slabe ale raționamentului. Ideea acestei strategii este de a încuraja persoana să reexamineze raționamentul împreună cu tine.
- Lasă impresia că tu și conlocutorul tău nu sunteți pe baricade diferite, ci colaborați, de dragul unui ovbiectiv comun - de a îmbunătăți concluzia finală.
Aplică aceste 7 sfaturi în activitatea ta, pe lângă altele care probabil le cunoști deja. Reține că gândirea critică vine inițial ca un proces de reacție împotriva unui raționament străin. Sarcina ta este să decizi în final dacă dorești să accepți acest raționament ca pe unul propriu sau dorești să-l respingi. Nu te suprapune în mod brutal peste interlocutorul tău dacă ai argumente mai credibile, ci mișcă-te împreună cu el spre un rezultat comun al unei munci comune.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.