VIDEO. Interviu cu președintele Estoniei: „Suntem mult mai în siguranță în UE”

VIDEO. Interviu cu președintele Estoniei: „Suntem mult mai în siguranță în UE”


Pe lângă legăturile diplomatice durabile pe care le are Estonia cu Republica Moldova, mai există una- spirituală. Și aici mă refer la Moldova din Estonia, un sat situat în partea de nord-est a ţării, în regiunea Ida-Viru, la 145 de km distanţă de capitala Tallinn. Să fie oare vorba și de o legătură de sânge între cele două popoare? Ei bine, iată un răspuns:
Acum câțiva ani, publicația estoniană „Põhjarannik", opina că în satul Moldova, din toate timpurile, au trăit estonieni și că denumirea ar putea proveni de la cuvântul „muldvall", însemnând în traducere „movilă” sau „fortificații de pământ”, ce le ridicau pe vremuri localnicii pentru a se apăra de atacuri inamice. Mai plauzibilă  însă, pare a fi ipoteza că denumirea satului estonian Moldova se datorează familiei Moldau.

Ideea  este susținută de o veche legendă care face legătură directă cu Principatul Moldovei de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Potrivit acesteia, satul Moldova, ia naştere în a doua jumătate a sec. al XV-lea. În acea perioadă, trimisul special în Principatul Moldovei era un moșier dintr-o localitate  aflată în vecinătatea viitorului sat Moldova. În misiunea sa, diplomatul era însoțit de un slujitor care i-a salvat stăpânului său viaţa de trei ori în luptele cu otomanii. În semn de recunoștință, la întoarcerea acasă, moșierul l-a eliberat pe curajosul său slujitor, pe care l-a numit Moldau, oferindu-i în dar o localitate cu păşuni verzi şi păduri dese.

De la legende, voi trece ușor la istorie, una cu multe pilde de învățat.

Ca și majoritatea statelor post-sovietice, Estonia a avut o viață zbuciumată. A trecut prin ocupație din partea URSS, a câștigat independența cu sânge și  a parcurs o perioadă de tranziție dureroasă, dar reușită. Acum, statul baltic a ajuns un exemplu de dezvoltare  nu doar pentru fostele țări socialiste ci și pentru întreaga lume, prin tărie și caracterul de învingător.

După un sfert de secol de suveranitate, Estonia, supranumită și baștina aplicației Skype, a devenit țara în care o firmă poate fi înființată în mai puțin de o oră ,de la un simplu calculator. Este țara cu cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici sovietice avînd o populație de doar 1,29 milioane de locuitori.

Reușitele nu se opresc aici. Statul estonian, în prezent ocupă unul din locurile de frunte în lume la capitolul libertatea presei, libertate economică, libertate politică și în educație.

La întrebarea simplă cum a reușit țara cu țărmurile scăldate de Marea Baltică să atingă asemenea performanțe, există un răspuns la fel de simplu: Pentru că se poate.

Mereu am avut convingerea că, indiferent de circumstanțe, este necesar să implementăm anumite reforme, deoarece ele sunt esențiale pentru aderarea la UE. În plus, de ce am reinventa roata!? Oricum eram într-un proces de reformare foarte dinamic și am realizat că puteam la fel de bine să adoptăm legile pe care Europa le avea deja. Când UE și-a propus să se lărgească, inițial urma să adere la ea doar Grupul de la Vișegrad, însă eu am spus: dacă se vor baza pe criterii obiective, atunci nu pot să spună „Nu!” Estoniei, și „Da!” altor țări. Acesta a fost un imbold foarte puternic pentru cetățeni. Trebuia să ne reformăm și nu ne puteam permite să rămânem în urmă de statele din grupul Vișegrad în niciun domeniu, așa că am depus efort continuu până am reușit. În iunie-iulie 1997 au apărut controverse puternice în Europa: îi primim pe estonieni sau nu? Spre deosebire de celelalte state eram o țară post-sovietică. Prietenii noștri, însă, în cifre, au arătat ce rezultate avem. Iar rezultatele noastre erau mai bune decât ale altor țări. Și atunci am început negocierile. Ulterior, UE a aplicat teoria Big Bang și i-a acceptat pe toți. Dar noi facem parte din primul grup, restrâns, de țări membre. Acest lucru a fost posibil doar datorită reformelor ample implementate în țară. Aș putea scrie o carte întreagă despre acest proces, chiar dacă acum răspund foarte succint cu referire la motivația reformelor și la asumarea riscului politic necesar. Există o mulțime de lucruri care, inițial, sunt dureroase, cum ar fi crearea unui sistem de pensii funcțional, reformarea sistemului medical, nemaivorbind de  privatizări, care au fost foarte transparente. Deci, am avut mult de lucru.

Aș spune că toți, fiecare având partea sa de responsabilități. Estonia are o societate civilă foarte puternică. Acum un an, am citit un raport despre societatea civilă în țările Europei de Est. Cea din Estonia era cea mai puternică, urmată de cea din Polonia. Celelalte țări rămâneau mult în spate. Într-adevăr, avem o societate civilă foarte activă și, în mare parte, pro-europeană. Evident, și guvernarea, și partidele politice au avut voința politică de a face lucruri mai puțin populare, conștientizând că, inițial, anumite reforme nu sunt neapărat pe placul cetățenilor. Desigur, am avut în serviciul public profesioniști, oameni foarte dedicați, care au lucrat multe ore peste program. Îmi amintesc cum odată, într-un termen limită, trebuia să oferim niște date statistice. Eram ministru de externe pe atunci. Într-o seară de vineri, pe la ora 10, mergeam cu mașina pe lângă minister și văd ieșind din clădire și trecând strada o tânără, specialistă-cheie și care lucra câte 15 ore pe zi. Am întrebat-o ce făcea la minister, iar ea mi-a răspuns că trebuia să finalizeze ceva neapărat. Deci, oamenii devotați și harnici sunt de mare ajutor.

În primul rând, am făcut parte din familia europeană ca țară independentă înainte de 1940 și înainte de ocupația sovietică. Nu exista încă UE, dar în privința viziunilor, valorilor și tradițiilor noastre culturale, eram europeni. Când am devenit ministru de externe, 20 de ani în urmă, în 1996, puțini doreau să facem  parte din UE - toți vorbeau doar despre NATO, NATO, NATO. Atunci le-am spus că mai multe țări ar vota împotriva aderării noastre la NATO, dacă nu suntem membri ai UE. Iar fiind în UE, statele membre nu pot vota împotriva apartenenței noastre la NATO. Cred că și acesta a fost un motiv, pentru că este evident și normal să fim parte a comunității.

Euroscepticism există și în Estonia. Dar la cote minime. Pentru că efortul solidar al autorităților și al populației, a fost și este canalizat către nivelul de trai și către calitatea vieții cetățeanului. Rezultatele vorbesc de la sine: o economie bine pusă pe picioare, oameni care poartă cu mîndrie drapelul înstelat în suflet, securitate sporită la frontieră dar și în țară. Acum oamenii de afaceri estonieni se bucură de una dintre cele mai mari și mai generoase piețe de desfacere din lume, iar cetățenii - de mărfuri și produse calitative, care sunt într-o armonie perfectă cu cererea consumatorului. Acest lucru lasă tot mai puțin loc pentru a pune la îndoială beneficiile statului baltic de când s-a alăturat familiei europene.

E dincolo de înțelegerea mea! Este complet irațional să fii anti-european, având ca vecini state europene. De ce am fi împotrivă!? Este absurd! În primul rând, suntem mult mai în siguranță în UE, chiar  dacă nu am fi fost  membri NATO. Probabil, după cum menționam, nici nu am fi aderat la NATO, dacă nu făceam parte din UE. Apoi, am fi mult mai săraci, și nu doar pentru că n-am primi susținere de la UE - ea constituie mai puțin de 4% din PIB-ul țării, dar pentru că n-am fi implementat reforme și, mai ales, n-am fi avut acces la alte piețe de desfacere. 80% sau chiar mai mult din exportul nostru pleacă spre UE. Aproape tot ce vindem vindem în UE. Nu există piedici, dacă suntem competitivi. Pentru noi este simplu și evident. Toate companiile noastre vor să facem parte din UE. Aș spune că și majoritatea din Parlament dorește același lucru. Da, avem euro-sceptici, însă ei nu se bucură de multă susținere în această țară și nici nu fac parte din mișcarea liberal-democrată, ca s-o spun așa, mai politicos.

Istoria noastră comună a durat aproximativ 50 de ani. Ambele țări suntem victime ale pactului Ribbentrop-Molotov. Anexarea Basarabiei, ruperea ei de România, atașarea artificială a Transnistriei... Nu știu care ar fi soluția, însă un lucru util pe care-l puteți face este să vizitați țările post-sovietice, devenite membre ale UE. Cred că ar fi de ajutor.

Valorile fundamentale ale Europei sunt statul de drept, drepturile omului, alegeri libere și corecte. Unii cred că poți avea o democrație liberală și fără aceste valori, pe care nu le consideră importante. Avem și în Europa partide care nu neapărat cred în aceste valori. În Est, de asemenea, auzim despre alegeri libere și corecte, stat de drept, drepturi fundamentale ale omului, libertate de exprimare și așa mai departe, însă ele nu sunt respectate. Deci, aceste valori pot să-și piardă din calitate și aici trebuie să fim foarte atenți ca lucrurile să nu ia o întorsătură greșită în Europa.

L-am întrebat pe oficialul estonian ce ar putea prelua Moldova de la statul baltic în procesul de fortificare a economiei țării. Răspunsul a însemnat o soluție știută de toți, dar pe care puțini au curajul s-o pună în practică: voința politică în implementarea reformelor. Estonia vede creșterea bunăstării  cetățenilor săi prin consolidarea forțelor politice care, după ce își trasează un obiectiv comun, își suflecă mânecele și-l duc până la capăt, până la realizare. Lipsa corupției mari, transparența guvernamentală și curajul de fier au dus Estonia departe.... în familia comunitară.   Iar fiecare locuitor al țării,se simte mîndru că este european. E consecința modului în care exponenții puterii de la Tallinn au înțeles rolul și rostul factorului politic în gestionarea treburilor din țara pornită pe transformări în beneficiul cetățeanului.

Puterea politică trebuie să aibă curajul de a lua decizii dificile, dar corecte, fiind conștientă de faptul că ar putea pierde următoarele alegeri. Atunci când am implementat reformele în țara noastră, unele dintre cele mai complicate nu au fost prea populare. Post factum, însă, 5 sau 10 ani mai târziu, am putut vedea succesul acelor decizii. Conducerea de atunci nu a stat prea mult la guvernare pentru că schimbările din societate generau destul de multe conflicte. De exemplu, am desființat kolhozurile aproape imediat și foarte mulți oameni s-au revoltat din această cauză. Iar politicienii care au făcut schimbarea au pierdut următoarele alegeri. Tranziția a fost lungă și dureroasă, și a fost necesar curajul politicienilor de a lua decizii dificile. Acest curaj înseamnă să iei decizia corectă, știind că după viitoarele alegeri ai putea fi în opoziție. Cred că toți au uitat deja durerea pierderii puterii și acum nimic nu ne mai pare atât de grav. Însă la acel moment a fost destul de dificil. Am insistat asupra unor lucruri, știind că vor fi nepopulare la început, dar care urmau să reprezinte mai târziu factori cheie pentru anumite reforme. Fiecare țară se confruntă cu corupția, într-o măsură ori alta. Estonia este cea mai puțin coruptă țară dintre statele post-sovietice. De fapt, suntem chiar în prima jumătate din topul țărilor UE. Suntem mai puțin corupți decât așa-numitele „state vechi” ale UE. Cum este posibil acest lucru? A: dorința de a fi european, și B: transparența asigurată de sistemul electronic „e-guvernare”, pe care îl utilizați și Dvs, deși nu cunosc cât de bine este implementat. Deci, avem o transparență enormă. Știm ce se cheltuie și pentru ce anume. Iar asta înseamnă că oamenii sunt mai puțin tentați să fure. Toate cheltuielile guvernamentale sunt publicate și, de îndată ce apare ceva suspect, apar imediat și întrebări. Transparența pe care o avem noi se datorează accesului liber la date, precum cheltuielile publice, care sunt afișate online. Aceste informații nu apar doar pe hârtie, care, după cum știți, poate dispărea. Știu că în Republica Moldova au avut loc niște cazuri destul de urâte și că unul din prim-miniștrii voștri este condamnat la închisoare. Nu știu, am fost norocoși, probabil. Cel puțin, la nivel de prim-ministru, încă din 1991, am avut oameni care nu ar face așa ceva. Funcția în conducerea unei țări nu trebuie să fie o sursă de îmbogățire. Cetățenii trebuie să vadă că guvernarea este în serviciul poporului. Nu te afli la putere ca să faci bani. Pentru acest lucru există sectorul privat - mult mai avantajos să faci bani, în mod legal.

Republica Estonia sau Eesti Vabariik, așa cum sună denumirea țării în limba estonă, a devenit stat membru al Uniunii Europene  la 1 mai 2004. În același an, cu 2 luni mai devreme, statul baltic obține calitatea de membru NATO. Din 2011 în Tallinn circulă moneda unică Euro.  

Relațiile de prietenie și colaborare reciprocă între Republica Moldova și Estonia își au începutul de la proclamarea independenței țărilor noastre. De mai bine de un sfert de secol traversăm același traseu al istoriei. Doar că balticii au accelerat pasul. Am avut și avem ce învăța unii de la alții. Doar că balticii, deocamdată, învață mai bine.

Autor: Ecaterina Covali, „Punți către Europa”

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Au refuzat să lucreze acolo unde au fost repartizați, așa că au fost obligați, de stat, să restituie banii pentru anii învățați. Avocatul Poporului ia apărarea absolvenților Academiei Militare
  • 2
    Testamentul Prințului Philip al Marii Britanii va rămâne sigilat timp de 90 de ani
  • 3
    Autoritățile locale din Cupcini vor aloca 200 mii de lei pentru un bust în memoria primarului socialist Ivan Ostaficiuc (DOC)
  • 4
    Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.