VIDEO. Interviu cu ministrul de Externe al Letoniei: „Fiți activi și nu vă pierdeți răbdarea”

VIDEO. Interviu cu ministrul de Externe al Letoniei: „Fiți activi și nu vă pierdeți răbdarea”
Foto: captură video

În august 1989, Vytautas Landsbergis, simbol al luptei anticomuniste din Lituania, și-a îndemnat concetățenii să cânte în fața tancurilor sovietice. La îndemnul său, peste un milion de lituanieni, letoni și estonieni s-au luat de mâini într-un uriaș lanț uman care s-a întins pe teritoriul celor trei state baltice și au cântat.

Mai puternice și mai unite ca niciodată, statele baltice, rând, pe rând, și-au recâștigat independența. Letonia a reușit in 1991. La scurt timp și-a inceput parcursul European, iar în 2004 făcea deja parte din familia comunitară.

„Acest proces a demarat cu 10 ani înainte de aderare, prin 1994. Am semnat Acordul de Asociere, așa cum a făcut și Moldova, iar în 1995 am ajuns la o înțelegere comună între toate partidele politice, inclusiv cele din opoziție, și am stabilit că scopul nostru major este aderarea la UE. Au trecut aproape 10 ani de la semnarea Acordului de Asociere, însă cel mai activ proces de implementare a reformelor, a acquis-ului comunitar, a durat de la sfârșitul anilor 1990 până în 2004, deci aproximativ 5-6 ani”, spune Edgars Rinkevincs.

Republica Letonia înregistrează succese notorii pentru că în cei 26 de ani de la redobandirea independenţei, alături de celelalte ţări baltice, a reuşit să pună temelia unui viitor sigur euroatlantic, transformînd regiunea Baltică intr-o noua zona de dezvoltare din cadrul Europei.

Poporul leton pe parcursul acestor ani a excelat în importante domenii, vitale pentru o dezvoltare durabilă, edificând si o administrație eficientă care serveşte intereselor ţării.

În opinia dumneavoastră, care este cel mai dificil lucru de făcut pentru un stat care tinde să adere la UE?

„Îi înțeleg foarte bine pe prietenii noștri din Moldova, Georgia, Ucraina care spun că și-ar dori o atitudine mai binevoitoare din partea Europei. Trebuie să înțelegem cu toții că procesul de aderare va cere foarte multă răbdare, aș spune chiar răbdare strategică, iar invitația de aderare pentru Moldova nu va apărea mâine sau peste un an-doi. Dar la fel de important este, și aici putem aminti cazul Letoniei, ca țările care vor să se apropie de Europa să facă tot ce le stă în puteri, astfel, încât Europa, văzând reformele, dezvoltarea și succesul vostru, să nu vă poată refuza. Dezvoltarea include sistemul politic, sistemul judiciar, economia, competitivitatea în sectorul agricol și așa mai departe. Este foarte dificil să realizezi că drumul spre aderare este unul lung, cu o mulțime de cerințe de îndeplinit pentru a te apropia de standardele medii europene. Chiar în ciuda istoriilor de succes pe care Moldova le are, deși uneori nu le conștientizează, cum ar fi semnarea Acordului de Asociere sau liberalizarea regimului de vize, pe când Georgia și Ucraina încă sunt în așteptare. Acest lucru este greu de înțeles, iar oamenii trebuie să fie conștienți de faptul că aderarea la UE nu va avea loc în viitorul foarte apropiat, însă trebuie să continue să muncească pentru asta. Iată unde este cel mai mare pericol”.

Care au fost costurile aderării Letoniei la UE? Și nu mă refer doar la partea financiară.

„Este greu de stabilit un anumit cost sau un bilanț contabil, că am plătit X, Y sau Z euro sau, pe atunci, lats. Cu siguranță, însă, pot spune că aderarea la UE ne-a costat anumite schimbări substanțiale în structura noastră economică. De fapt, acestea începuseră odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. În Letonia era dezvoltată industria militară de care nu aveam nevoie, așa că era necesar să ne restructurăm economia. Oamenii încă își mai aduc aminte de acele vremuri când existau o mulțime de fabrici cu mii de angajați, iar apoi brusca lor dizolvare. Acum avem economie de piață divizată în sectoare, cum ar fi domeniul IT, foarte puternic în Letonia, sectorul farmaceutic, agrar, pescăriile, dar, oricum, acea schimbare a fost resimțită. Costurile sociale pe care le suportă fostele țări ale Uniunii Sovietice sunt enorme. Oamenii încă mai încearcă să se adapteze la situația „nouă”. Însă odată cu extinderea pieței de desfacere, cum ar fi piața muncii sau a serviciilor, oamenii, dacă nu-și găsesc un loc de muncă aici, pot pleca în alte țări. La fel se întâmplă uneori și cu producătorii noștri locali și cei din UE. Competiția între ei este foarte strânsă. Însă cetățenii și toate industriile profită de noile oportunități și își comercializează produsele în țări ca Finlanda, Germania, Suedia etc, asest proces fiind unul reciproc. Desigur, costurile sociale nu pot fi ignorate doar pentru că aderarea aduce bani în buget. În ansamblu, însă, beneficiind de fonduri europene enorme pentru agricultură, pentru politica de coeziune, ne putem apropia de condițiile de viață medii ale unui cetățean european. La momentul de față, am ajuns la 62-65% din standardul de viață din UE, așa că mai avem un drum lung de parcurs”.

Ministrul Afacerilor Externe de la Riga, la întrebarea „Ce a câștigat și ce a pierdut Letonia odată cu aderarea la UE?”, a raspuns clar și fără ezitări.

„Cred că am câștigat foarte mult. Tinerii pot să studieze peste hotare, iar costul studiilor este acoperit de Letonia sau de țara membră UE în care merg. Este vorba de libera circulație a persoanelor, de faimosul spațiu Schengen. Chiar dacă nu poți găsi un loc de muncă potrivit în țara ta, ceea ce nu este de laudă pentru țară, ai posibilitatea de a munci în altă parte, cum ar fi Marea Britanie, de unde te poți întoarce în orice moment.

Structura comerțului s-a schimbat în mod substanțial. De exemplu, cu 15 ani în urmă Rusia, partenerul nostru comercial, deținea 15% din cota comerțului total al Letoniei, iar acum deține aproximativ 6%. Deci, există o diversificare a comerțului și suntem mai independenți din punct de vedere economic. Orice presiune politică nu este atât de severă cum este pentru Moldova, Georgia, Ucraina sau alte țări vecine. Am menționat mai devreme sumele enorme de bani pe care Letonia le primește sub forma fondurilor europene pentru agricultură și pentru politica de coeziune. Auzim uneori de la critici că nu ne mai putem proteja piața. Dar să recunoaștem, că dacă am ridica bariere în fața altor țări, atunci nu ar fi posibil să comercializăm bunuri și servicii în afara țării. O mare parte din economia noastră este orientată spre export, deci, ceea ce spun criticii, practic, nu are valoare. Când am aderat la zona euro au existat multe discuții cu privire la pierderea controlului monetar, lucru de care se bucurau țările cu valută națională. Însă după ceea ce s-a întâmplat în Ucraina în 2014, în ciuda tuturor neplăcerilor din UE, aș spune că țara noastră era mult mai în siguranță în zona euro.

Vor exista contradicții cu privire la pierderi, când e vorba, de exemplu, de valuta națională, de unele împuterniciri delegate Bruxelles-ului, de deciziile luate de către Comisie sau de cele 28 de state membre, însă, puse pe cântar, veți vedea mai multe câștiguri decât pierderi”.

Cum ați descrie locul și rolul Guvernului în procesul de aderare la comunitatea europeană?

„Guvernul este cel care ghidează. El pregătește legislația necesară care urmează a fi analizată de către Parlament și negociază. De asemenea, avem și un sistem constituțional mai deosebit. În cadrul acestui sistem putem avea două sau trei guverne în cadrul unui ciclu parlamentar. De exemplu, alegerile în Letonia au avut loc în octombrie, 2014, iar acesta este al doilea Guvern după alegeri. Primul, de după alegeri, a fost condus de doamna prim-ministru Laimdota Straujuma și acum suntem în Guvernul prim- ministrului Māris Kučinskis. La fel s-a întâmplat și în 1999-2000. Lucrul cel mai important este că, oricine era la conducere, menținea prioritară ideea de aderare la UE.

Letonia are un serviciu public foarte puternic. Miniștrii se pot schimba de mai multe ori în cadrul unui minister, însă este nevoie de un serviciu public puternic care să conducă mai departe planul de acțiuni. În ce privește aderarea la UE, am creat un Oficiu pentru Integrare Europeană. Pe segmente separate responsabilitatea revenea diferitor ministere, însă forța motrice și de coordonare era acest Oficiu, care lucra sub supravegherea directă a prim-ministrului și în care activau oameni de neînlocuit. Ei lucrau asupra acestui proces de ani de zile. Miniștrii și Parlamentul puteau să se schimbe după alegeri, însă asistența și cunoștințele acestor oameni erau foarte importante pentru politicieni”.

Guvernanții letoni n-au privit integrarea europeană ca un scop în sine, ca pe o stație terminus. Dimpotrivă, aderarea la UE înseamna să-ți asumi noi responsabilități, inseamnî să însușești arta complicată a compromisului. Fiecare stat-membru are propriile interese naționale, dar ele trebuie sa cadreze cu scopul și interesul comun.

Ce noi provocări au apărut pentru țara dumneavoastră după aderarea la UE și care sunt prioritățile curente ale Guvernului?

„După aderarea la UE faci parte dintr-un „club” mare, însă acest lucru presupune și aderarea la alte două cluburi importante în cadrul UE. Unul dintre ele este zona Schengen, ai căror membri am devenit în 2007, și ne-a luat trei ani, iar al doilea este zona Euro, care ne-a luat 7 ani, devenind membri în 2014. Dacă vrei să faci parte din grupul țărilor dezvoltate și să-ți dezvolți capacitățile nu doar în UE, atunci este necesară o decizie, pe care am luat-o în 2013 și în același an am implementat-o - decizia de a privi și spre alte organizații la care putem adera. În cazul nostru a fost OCDE care, într-un fel, a completat integrarea noastră în sistemul mondial al țărilor dezvoltate. Acum, provocarea și prioritatea pentru această guvernare este viitorul Uniunii Europene. Știți cu toții despre referendumul din Marea Britanie, așa- numitul Brexit, și despre dezbaterile cu privire la acțiunile UE în această direcție. În viziunea noastră, UE trebuie să se concentreze asupra problemelor primordiale. Prima ar fi securitatea propriilor cetățeni, amenințată de terorism, de presiunile migrației, de tot ce se întâmplă acum în vecinătatea centrală și sudică a UE. A doua ar fi capacitatea mai mare de apărare. Chiar dacă eu nu susțin ideea unei armate europene, cred că avem nevoie de o cooperare mai strânsă cu privire la apărarea UE. Există țări bogate ca Germania, Suedia sau Luxemburg. În aceeași zonă a Europei există țări care trebuie să atingă cât mai curând nivelul mediu de trai și, dacă nu abordăm problema coeziunii, atunci UE este în pericol. Dacă nu ne focusăm pe problema creării locurilor de muncă bine plătite pe tot teritoriul UE și pe deficiențele manageriale ale zonei euro, atunci vom avea probleme mari. Deci, prioritatea noastră este reformarea UE astfel, încât să fie cea mai reușită uniune din întreaga lume. Aceasta, după cum știți, presupune anumite provocări. Altă preocupare este securitatea. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea a schimbat complet mediul de securitate în această regiune. Deci, vorbim și despre consolidarea forțelor NATO și prezența lor aici. Dacă analizăm într-un sens mai larg, sarcinile și prioritățile pe care ni le-am propus la începutul anilor ’90 nu s-au schimbat. Tindem spre securitate și prosperitate, iar UE și NATO sunt unicele instrumente cu ajutorul cărora am putea asigura acest lucru”.

Există mulți euro-sceptici și mulți susținători ai vectorului estic de dezvoltare în R. Moldova. Este o consecință a calității guvernării și a propagandei masive din exterior. Cum pot fi protejați cetățenii de influența propagandei externe, inclusiv din Rusia?

„Cred că suntem puși la aceeași încercare. Cum ați zis, situația în Letonia este la fel ca cea din Moldova. Când vine vorba de războaie propagandistice suntem și noi pe câmpul de luptă. Cred că există, cel puțin, trei instrumente pe care le putem utiliza și, în acest context, ne bucurăm de o cooperare foarte strânsă cu UE și cu țările Parteneriatului Estic, inclusiv Moldova. Primul instrument ar fi ridicarea gradului de conștientizare și colaborarea cu mass-media, accentuând importanța informației bazată pe fapte. Propaganda este alcătuită din câteva fapte și multe minciuni, iar jurnaliștii trebuie să verifice sursele și ceea ce scriu. În Letonia am văzut jurnalism de investigație foarte bun care a demonstrat cum sunt răspândite minciunile prin internet, mass-media etc.

Al doilea instrument, căruia mulți i s-ar opune, presupune neîncrederea în mass-media care este controlată sau finanțată de către stat, și unde nu se aplică obișnuitele norme de libertate de exprimare. Dacă există posturi de știri de tip Sputnik sau Russia Today (RT), care mimează normele libertății de exprimare, dar, de fapt, le subminează și le distruge, atunci statul trebuie să protejeze libertatea mass- mediei prin limitarea accesului la aceste instrumente de propagandă, realizată sub controlul strict al instanțelor.

A treia soluție este adresarea către populația vorbitoare de limbă rusă. În această privință au loc dezbateri aprige, însă eu cred că trebuie să fim mai activi, să promovăm jurnalismul independent, care le vorbește grupurilor din societate cele mai ușor influențate de propagandă”.

Guvernul moldovenesc estte adesea acuzat de mimarea reformelor, știți foarte bine. Ce pericole pot apărea de la acest lucru, în opinia dvs? Ce se poate întâmpla cu Guvernul, dacă se mimează reformele?

„Totuși, Moldova a făcut multe, în diverse domenii, însă mereu am subliniat faptul că acesta este doar începutul. Sunt necesare adevărate schimbări structurale în sistemul judiciar, în lupta împotriva corupției și, într-o oarecare măsură, în sistemul politic. Din păcate, legile și ideile arătă foarte bine doar pe hârtie, însă problema este punerea lor în aplicare. Poți aproba multe legi bune, dar acesta e doar începutul. Urmează implementarea lor, unde apar cele mai multe dificultăți. Punerea lor în practică în Moldova este adesea o problemă. Spun asta cunoscând câteva guverne din țara voastră, având câțiva prieteni buni și știind situația generală.

Fără o voință politică puternică, toate legile bune sunt doar hârtii. Acest lucru îl spunem foarte sincer și deschis interlocutorilor noștri moldoveni atunci când ne întâlnim. Nu sunt suficiente planurile de reforme mărețe, cu 150 de puncte, cu ce veți schimba sau cum legile bune sunt aprobate. Vrem să vedem modul în care acestea funcționează. Este decizia voastră dacă doriți sau nu să deveniți parte a Europei. Nimeni nu poate lua această decizie în locul vostru. Putem sta aici, în Riga, să vorbim despre lucruri frumoase, dar, în cele din urmă, poporul moldovean alege Parlamentul și Guvernul. În același timp, cetățenii trebuie să-i tragă la răspundere pe politicieni. Din acest punct de vedere, cred că este foarte important să înțelegeți că sprijinul european nu va fi obținut doar prin sloganuri europene. Sunt necesare acțiuni reale. Acesta este mesajul pe care vreau să îl transmit tuturor prietenilor mei. Ne așteptăm ca după planuri și cuvinte, să urmeze acțiuni”.

Pe final de discuție Excelența Sa, Edgars Rinkevics, vine cu un îndemn pentru noi...

„Fiți activi și nu vă pierdeți răbdarea! Din păcate, istoria ne influențează într-o oarecare măsură. Noi am profitat de oportunitatea care ni s-a deschis pe parcursul anilor ’90 - începutul anilor 2000, și nu am irosit timp. Dacă făceam anumite lucruri altfel, n-ar fi existat voința politică și voința poporului, și n-am fi putut adera la UE din cauza multor motive existente până în prezent. Am îndeplinit toate sarcinile la timp, am ignorat reproșurile că nu-i suficient, și am avut multă răbdare. Voi sunteți într-o situație mai dificilă, din păcate. Însă știm bine, că dacă țara face tot posibilul pentru a se reforma și a se dezvolta, și nu o face de dragul UE, atunci țările membre, văzând acest progres real, nu vor găsi motive pentru a respinge aderarea respectivului stat, iar UE va beneficia de un nou membru activ. UE reprezintă un instrument de asistența pentru dezvoltarea propriei economii și propriei societăți în calea posibilei aderări la UE. Acest lucru va lua timp, efort și răbdare”.

Autor: Ecaterina Covali, „Punți către Europa”

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Înotătorul român David Popovici a bătut recordul mondial la înot la 100 de m liber

Înotătorul român David Popovici a bătut recordul mondial la înot la 100 de m liber

Noi atacuri asupra centralei atomice din Zaporojie. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc

Noi atacuri asupra centralei atomice din Zaporojie. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc

Atenție, vreme nefavorabilă! Meteorologii au emis Cod Galben de ploi cu descărcări electrice

Atenție, vreme nefavorabilă! Meteorologii au emis Cod Galben de ploi cu descărcări electrice

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Zelenski îi avertizează pe oficialii ucraineni să nu vorbească despre tacticile militare ale Kievului
  • 2
    Primul satelit moldovenesc a fost plasat cu succes pe orbită
  • 3
    Așa-zisul ministru de externe din stânga Nistrului s-a întâlnit cu reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea moldo-transnistreană
  • 4
    Primul sector din drumul de ocolire a municipiului Chișinău este gata în proporții de 70%, anunță Spînu
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.