VIDEO. Interviu cu președintele Camerei Deputaților a Republicii Cehe: Moldova poate învăța din greșelile noastre

VIDEO. Interviu cu președintele Camerei Deputaților a Republicii Cehe: Moldova poate învăța din greșelile noastre


Republica Cehă, un stat tânăr, cu o bogată, dar, în același timp, tumultoasă istorie, și-a proclamat independența acum 24 de ani. Apariția unei noi țări din centrul Europei a fost posibilă după divizarea Cehoslovaciei, proces cunoscut în istorie drept Divorțul de Catifea. Sintagma este folosită ca o analogie la Revoluția de Catifea din 1989 care a adus sfârșitul comunismului în Cehoslovacia și schimbarea regimului în cel democratic.

Spre deosebire de experiența dureroasă și chiar tragică a unor state care s-au separat după căderea URSS, Cehia și Slovacia au decis pașnic să-și continuie existența pe cont propriu. În timp, decizia de acum 24 de ani pare a fi cât se poate de rațională și înțeleaptă, de rând ce ambele țări au înregistrat progrese fulminante. Cehia, bunăoară, țară localizată în inima Uniunii Europene, în doar 11 ani de independență a reușit să devină membră cu acte în regulă a familiei comunitare. Faptul s-a datorat, în primul rând, consolidării forțelor politice, dornice să ofere cetățenilor condiții decente de trai, iar societății cehe, per ansamblu, un viitor prosper.  Imnul Cehiei, care  întreabă, parcă: „Unde este casa mea?”, a găsit atunci și răspunsul.

Iar răspunsul Cehiei înseamnă: Casa mea este în Uniunea Europeană, în NATO, în Organizația pentru Cooperare Economică Europeană; casa mea este acolo, unde a fost întotdeauna...

„După schimbările care au avut loc în anii 90, Cehia, pe atunci Cehoslovacia, a decis să se întoarcă în familia națiunilor la care mereu a aparținut, dar fusese despărțită pentru o perioadă de timp. Așa că ne-am propus atunci două scopuri principale: să devenim membri UE și ai NATO. Ne-au reușit ambele, iar acum suntem membri cu drepturi depline ai ambelor organizații și credem că am îndeplinit dorințele cetățenilor”, spune președintele Camerei Deputaților a Republicii Cehe, Jan Hamacek.

Cehia, ca și Republica Moldova, până la independență, a fost strâns legată de URSS și de lagărul socialist. Doar că, încă din 1989, momentul schimbării hărții Europei, a dat dovadă de mai mult curaj și de tenacitate în înfruntarea provocărilor. 

„A fost greu, pentru că eram o țară post-sovietică, cu o economie defectă. A fost necesar să modificăm nu doar economia, ci și întregul sistem politic și juridic. Pentru a putea adera la UE, am adoptat toate legile europene și le-am adaptat pe ale noastre la practica europeană. A fost o perioadă dificilă, în special pentru Parlament, el fiind cel care a votat toate aceste schimbări. Am reușit, însă, cu prețul unor negocieri și discuții foarte îndelungate. Am analizat toate capitolele, toate subiectele și formulările. A fost o perioadă deosebită, însă am trecut prin acest proces și acum suntem bucuroși.”

Cui i-a revenit rolul decisiv în integrarea UE: cetățenilor sau elitei politice?

„Aș spune că a existat un consens național. Cu toate că referendumul care a avut loc în 2003 nu a avut rezultate copleșitoare, totuși, 77% din cetățeni au votat pentru calea europeană. Majoritatea partidelor politice împărtășeau aceeași idee, deși existau și altfel de viziuni, dar ele se refereau la modul în care să fie parcursă calea spre aderare. Președintele nostru de atunci, regretatul Václav Havel, a fost una din forțele cheie care au mișcat țara spre aderare.

Cetățenii cehi, acum aproape un sfert de veac, au făcut o alegere fermă și au încredințat autorităților să paveze drumul spre integrarea europeană. Autoritățile, la rândul lor, au răspuns așteptărilor propriilor cetățeni. 

În opinia Dvs., ca Președinte al Camerei Deputaților, ce rol a jucat Parlamentul în procesul aderării la UE?

„Eu nu făceam parte din Parlament atunci, însă au existat multe subiecte pe care Parlamentul trebuia sa le abordeze. În primul rând, a fost necesar să negociem și să învățăm multe lucruri  de la colegii noștri din Parlamentul European și din parlamentele statelor membre. Trimiteam delegații, primeam delegații, însușind, astfel, experiența necesară. Am avut o susținere enormă și din partea prietenilor noștri occidentali. A trebuit să reformăm și Parlamentul, pentru a corespunde celor din statele membre ale UE. Am înființat Comisia pentru Afaceri Europene, principala instituție care și în prezent se ocupă de legislația UE. Alt rol important al Parlamentului, a fost modificarea tuturor legilor și adoptarea lor.”

V-ați rupt ușor, comparativ cu țara mea, de moștenirea lagărului socialist. Ce-am avea noi de învățat de la țara Dvs.? Consider că este un pas important spre UE.

„Pentru a păstra consensul național, trebuie să mențineți vie speranța și convingerea cetățenilor că apropierea de UE și, eventual, aderarea, va aduce beneficii. Trebuie să le explicați cetățenilor ce reprezintă UE, care sunt avantajele ce le oferă și ce pași sunt făcuți în această direcție. Arătați-le oamenilor ce faceți pentru a vă menține pe drumul către UE. Organizați campanii publice de informare, comunicați cu oamenii, demonstrați-le că merită acest efort, chiar dacă poate dura o perioada mai lungă de timp. Calea Cehiei spre UE a durat mai mult de 10 ani.”

Cehia și Moldova, cu istorii, pe alocuri, comune, au un prezent diferit. Acest fapt, însă, în nici un fel nu ne împiedică să legăm și să dezvoltăm prietenii. Cehia devine și mai aproape, dacă ne gândim că însuși poetul nepereche al neamului nostru, Mihai Eminescu, s-a plimbat pe ulițele orașului vechi al Pragăi, aşezat pe partea dreaptă a râului Vâltava. Clasicul literaturii românești avea pe atunci doar 19 ani. Anume aici, în Piața Vaclav, Eminescu s-a fotografiat pentru prima dată în viaţa lui, la atelierul fotografului Jean Tomas. Fotografia avea să devină peste ani, emblema poetului.

Fotografia-portret, realizată în anul 1869, urma să se întipărească în mințile cititorilor drept chipul poetului la toate vârstele.

În capitala Cehiei există strada Moldova și strada Chișinău. Pe aceste străzi, zi de zi, trec cetățeni membri ai UE. Le-am parcurs și noi cu speranța vie că, într-o bună zi, acasă, vom trece  pe străzile Moldovei și ale Chișinăului, deținând pașapoarte cu acvilă pe copertă și…neapărat  cu stelele Uniunii Europene.

Dar până atunci mai avem cale lungă de parcurs și mari provocări de înfruntat, inclusiv euroscepticismul care ne macină...

Nu cred că poți transforma un euro sceptic într-un euro optimist. Viziunea lor este una reală, și dacă cineva nu este de acord cu modul în care UE funcționează, este propria lui opinie. Noi nu am convins și nici nu am presat pe nimeni. Am discutat cu  oamenii și am încercat să le explicăm totul, ca mai apoi poporul să decidă. Și după cum v-am spus, 77% au votat pentru aderarea Cehiei la UE.

Este de presupus că în calea spre UE or fi existat anumite disensiuni între Parlament, Guvern și Președinte. De ce natură au fost aceste disensiuni și cum au fost depășite?

„Prin discuții îndelungate. Exista deja un consens național în privirea aderării. Am discutat doar despre chestiuni minore, care au apărut în urma negocierilor. De exemplu, au avut loc dezbateri cu privire la sectorul agricol: condițiile în care urma să oferim subvenții fermierilor, care să fie valoarea exactă a subvențiilor, ce limitări să existe. Aceleași probleme au trebuit să fie dezbătute și soluționate și în sectorul industrial și în alte domenii de activitate. Deci, au existat diferite opinii asupra etapelor de aderare, însă, în general, întreaga țară am avut o dorință comună. Prin urmare, nu au existat contradicții majore între Parlament, Președinte, sau Guvern. Guvernul a deținut aproape mereu majoritatea in legislativ, așa că nu am întâmpinat greutăți în procesul de vot. Au fost câteva partide politice care nu erau întru totul de acord cu viziunile UE de atunci, dar am reușit să ajungem la un numitor comun prin discuții prietenoase.”

Amplasarea strategică a Cehiei, în Centrul Europei, precum și învecinarea ei cu țări ca Germania, Austria, Slovacia sau Polonia, au făcut dintotdeauna cu ochiul marilor puteri expansioniste, avide de a-și impune influiența. Cehia, însă, a ripostat ori de cîte ori cineva și-a exprimat intenții cu pretenții. Iar riposta, care asigură și în continuare statalitatea și suveranitatea țării, este susținută ferm de Uniunea Europeană - un protecționism motivat de respectarea contituționalității Cehiei, dar și a fiecărui stat membru în parte.

Nu e un secret că ne-prietenii UE încearcă să-i știrbească din atractivitatea pe care o are, fără îndoială. Și, să recunoaștem, le reușește într-o oarecare măsură. Aș putea aduce drept argument chiar situația din țara mea. De ce se întâmplă asta? Cum ați comenta situația dată?

„Înțeleg că nu toți sunt încântați de UE; trece prin multe provocări și are multe probleme de soluționat. Există dificultăți și pe plan intern: nivelul democrației, calitatea celor care iau decizii etc. Multe dintre aceste subiecte trebuie să fie analizate și discutate. Pe de altă parte, eu sunt un european fidel. Consider că UE este un proiect unic, care se dezvoltă, și-a demonstrat validitatea și motivul pentru care există. Datorită UE, în Europa este pace. Trebuie să avem în vedere că UE nu reprezintă doar bani, economie dezvoltată și piață liberă, ci, în primul rând, pace. Națiunile care luptau între ele în al Doilea Război Mondial au format această comunitate și lucrează împreună pentru același scop. Este, cred, cel mai mare avantaj și cea mai mare atracție pentru cei ce vor să adere.”

În țara mea, Parlamentul este deseori acuzat de ineficiență sau chiar lipsa controlului asupra instituțiilor statului care i se subordonează. Cum stau lucrurile în Cehia, în acest sens?

„Parlamentul este mereu criticat pentru că reprezintă întregul spectru politic al țării. Este scena pe care politicienii se luptă cu argumente, cel puțin, în această țara. De aceea, e firesc ca parlamentul să nu se bucure de o popularitate de 95%, de exemplu. Noi acceptăm situația dată și încercăm să-i convingem pe cetățenii noștri că democrația presupune discuții, iar locul acestora este în parlament. Discutăm, negociem și când se ajunge la vot, majoritatea câștigă. Asta este democrație și, în această țară, ea funcționează.”

Ce alte lecții poate învăța țara mea de la țara Dvs., pentru a scurta calea de integrare în UE?

„Puteți învăța de la întregul proces de integrare al Republicii Cehe. Când am vizitat Moldova și am vorbit cu prietenii mei de acolo, le-am spus că Republica Cehă este gata să-și împărtășească experiența referitoare la chestiuni politice generale sau la procese separate, cum ar fi  agricultura, bunăoară, statul de drept etc. Desigur, am comis și greșeli pe parcursul aderării și dacă ar fi să negociem încă o dată, anumite lucruri le-am face altfel. Deci, Moldova poate învăța și din greșelile noastre. Suntem deschiși și cred că deja împărtășim anumite aspecte, pentru că suntem în relații apropiate, iar dezbaterile cu membrii parlamentului vostru sunt mereu foarte productive.”

„Provocările Uniunii Europene sunt în egală măsură și ale Cehiei, și viceversa. Cehia, ca și întreg spațiul comunitar, a fost lovită de fenomenul migrației masive din Orient, de critici în acest sens, dar și de o problemă desprinsă, parcă, din istoria recentă a țării de acum 24 de ani - Divorțul Marii Britanii de UE. Iar lecția cehoslovacă de atunci este valabilă și acum: oricât de mare ar fi dorința de separare, prietenia trebuie păstrată cu sfințenie.”

Care este opinia Dvs. despre Brexit?

„Este o provocare pentru UE. Desigur, am sperat, cel puțin eu, la un alt rezultat. Însă, poporul Regatului Unit și-a spus părerea și trebuie să acceptăm decizia lui. Scopul principal este să nu discutăm prea mult timp despre Brexit și condițiile acestui proces, pentru că UE are alte probleme urgente de soluționat. Este pentru prima dată când o țară decide să părăsească UE și vom învăța multe lucruri pe parcursul acestei proceduri. Va fi un proces dificil, unul federal, dar trebuie să respectăm decizia luată de poporul britanic.”

Criza migrației este o provocare serioasă pentru UE. Poate comunitatea europeană să se descurce cu această dificultate, și ce poziție sau viziune are țara Dvs. în legătură cu această criză?

„Recunosc că este o provocare pentru UE. Acest val enorm a venit ca o surpriză, lovind UE. Dar cred că UE și-a învățat lecția, iar situația la moment este mult mai bună. Am creat Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, am îmbunătățit procesul de acordare al azilului și de comunicare în cadrul UE; am semnat un acord important cu Turcia. Trebuie să consolidăm în continuare cooperarea în cadrul UE, ceea ce reprezintă un aspect al solidarității, întrucât există țări care sunt mai afectate de aceste evenimente decât altele. De asemenea, nu trebuie să uităm nici de țările din afara UE. Asta face Republica Cehă: noi conlucrăm nu doar în cadrul UE, ci ajutăm și partenerii din afara UE, fie că este vorba de Serbia sau Macedonia, sau țările aflate în apropierea zonei de conflict care, practic, alimentează acest val, și anume Siria. Sprijinim și Iordania, Liban, Turcia. Cred că aceasta e soluția corectă.”

Lituania, Letonia, Estonia, Croația și acum Cehia -  5 povești de succes cu viitor și  finalitate previzibile. Sunt cinci state diferite, dar cu o dorință comună de a-și trăi viața cum e mai bine. Am putea fi în rândul lor, dacă am învăța și am urma experiența lor... 

Autor: Ecaterina Covali, „Punți către Europa”

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
LIVE TEXT! 19 septembrie 2021: Locuitorii Găgăuziei își aleg deputații în Adunarea Populară

LIVE TEXT! 19 septembrie 2021: Locuitorii Găgăuziei își aleg deputații în Adunarea Populară

Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei
  • 2
    Autoritățile locale din Cupcini vor aloca 200 mii de lei pentru un bust în memoria primarului socialist Ivan Ostaficiuc (DOC)
  • 3
    Iurie Podarilov, se judecă cu IGP, instituție la care este proaspăt șef. Iată ce solicită
  • 4
    Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.