Cum se îmbrăcau românii în secolul al XVII-lea?

Cum se îmbrăcau românii în secolul al XVII-lea?
Foto: historia.ro

Prin intermediul scrierilor călătorilor străini care au trecut prin țările române de-a lungul timpului, avem acces la informații foarte bogate cu privire la toate aspectele legate de viața cotidiană. Spre exemplu, din scrierile din secolul al XVII-lea și, apoi, din vremea fanarioților, unul dintre cele mai interesante aspecte de urmărit este cel al veșmintelor purtate de locuitorii țărilor române, atât de oamenii obișnuiți, dar și de familia domnească.

Printre puținele informații pe care le aflăm despre stilul vestimentar medieval, pe meleagurile românești, ne vom opri la preotul ortodox melchit Paul de Alep (1637-1667). Datorită unui context politic din acea perioadă, Paul va ajunge secretar al patriarhului de Antiohia, Meletie, fapt ce-i va oferi posibilitatea de a călători în regiunea Europei răsăritene, în lumea ortodoxă, alături de Macarie (tatăl său), pentru a cere ajutor financiar voievozilor creștini, din cauza problemelor cauzate de Imperiul Otoman, scrie Historia.

Domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) a promis că îl va ajuta să-și plătească datoriile. De la Paul de Alep aflăm că patriarhul Antiohiei a trimis un dar lui Vasile Lupu, ce constă într-o mantie de postav negru, căptușită cu picioare de samur și un caftan de saten. De asemenea, Macarie spera să obțină și sprijinul domnului Țării Românești, Matei Basarab (1632-1654). Pe parcursul călătoriei sale în Țările Române, Paul de Alep a consemnat informații de natură geografică, culturală și religioasă.

Hainele femeilor

În ceea ce privește portul femeilor, aflăm din scrierile sale că acestea, atât cele din Moldova cât și cele din Țara Românească, poartă veșminte asemănătoare cu cele ale femeilor europene. Părul se poartă împletit, răsucit pe cap, ca un colac și acoperit cu un conci alb. În cazul femeilor bogate, părul este acoperit cu un conci trandafiriu și pe deasupra cu maramă albă. Toate poartă șaluri albastre de Alep, iar cele mai înstărite poartă șaluri de Bursa, foarte populare la acea vreme în regiunile de influență otomană. Aici, probabil este vorba despre boieroaice și târgovețe. Despre țărănci se știe că își acopereau capul cu năframe, pe care le confecționau singure. Fetele acestora poartă de asemenea părul împletit și încolăcit pe cap, dar fără conci. Acest fapt asigură o deosebire de vârstă. Despre copii, aflăm că stau zilnic fără haine. Aceștia sunt spălați cu apă caldă în fiecare seară și dimineață de către mamele lor. Atunci când ninge, copii sunt frecați cu multă zăpadă.

În ceea ce privește afișarea femeilor în public, avem informații că toate se afișează cu fața descoperită, în frunte cu doamna, spre deosebire de femeile din Imperiul Otoman, unde datorită islamului, nu au voie să se afișeze cu fața descoperită. Văduvele din Țara Românească și Moldova poartă pe cap tichii și veșminte negre, la fel ca la cazaci. La Constantinopol, văduvele poartă pe cap o tichie de culoare galben-portocalie, iar la Moscova acestea poartă un veșmânt de lână neagra, foarte lung și foarte larg.

Cum te îmbrăcai la Biserică?

În privința obiceiurilor din Biserică, avem informații că în Moldova și Valahia se stă în biserică de la începutul slujbei și până la sfârșit. Pe parcursul dimineții și serii, enoriașii stau cu capul gol, înaintea patriarhului, a egumenului mănăstirii, și a preotului pentru că în Moldova și Valahia se poartă calpace de postav cu blană. Același obicei îl practică boierii și domnii de asemenea. Locul unde stau femeile se află în partea cea mai înaltă din spatele bisericii și este despărțit cu un grilaj de lemn. Femeile ies din biserică pe o ușă din zidul acesteia. Din garderoba mitropolitului, fac parte veșmintele, cununile și argintăria. Servitorii lui erau îmbrăcați în haine frumoase, acoperite cu blănuri de samur. Alte informații legate de stilul vestimentar, al fețelor bisericești, în Moldova secolului XVII, avem datorită daniilor domnești ale lui Vasile Lupu către arhiereii și egumenii din suita sa, care erau întotdeauna primiți la masa lui. Preoții și diaconii primeau veșminte din bumbac, în dungi de culoarea rășinei.

Dar la nuntă?

În ceea ce privește obiceiurile de nuntă din Țara Românească, tinerele fete poartă pe păr coronițe de piele aurită sau de cositor galben, trandafiri artificiali, lucrați la Veneția sau în Țara Nemțească, flori roșii sau iasomie. În Moldova, dacă domnul era naș, ospățul era ținut la curtea domnească și îi dăruia mirelui o cușma asemănătoare cu cea purtată de către domnitor și un cal. La masă, mirele stă în dreapta domnului, dar are capul acoperit. A treia zi, mirele și mireasa vin la domn, cu daruri pentru acesta și soția sa. De asemenea, suntem informați că veșmintele femeilor de la Constantinopol până în Valahia sunt alcătuite dintr-o haină cu trenă lungă care ajunge la pământ și este împodobită cu blană, potrivit mijloacelor lor. Toate femeile, chiar tinere căsătorite și fetele, purtau fețele descoperite si multe mărgăritare, dar și blănuri sau samur.

Gaderoba domnitorilor

Soțiile boierilor din Moldova poartă calpace din catifea roșie cu samur. În Valahia, acestea nu poartă calpace, ci un văl alb. Vălurile cele mai bogate sunt acoperite cu mărgăritare. Însăși doamna Moldovei este descrisă de Paul de Alep purtând pe cap un calpac de catifea roșie împodobit cu samur. În altă ipostază, doamna poartă o haină de brocart de aur și samur, giuvaieruri de aur, iar pe cap avea tot un calpac de samur. Despre fiul domnitorului aflăm că poartă o haină de brocart, căptușită cu catifea roșie cu galoane de argint aurit pe interior. Domnitorul are aproape același stil vestimentar. Alaiul acestuia era precedat de șase șetrari ce alcătuiau cortul domnesc. Aceștia purtau căciuli trandafirii, iar în mâini țineau topoare împodobite cu cruci. Postelnicul avea un toiag de argint, în vreme ce spătarul purta o coroană pe cap, având o sabie și un buzdugan.

Scrierea lui Paul de Alep ne oferă de asemenea informații despre averea domnitorului Vasile Lupu. Acesta avea comori în argint și aur, arme, veșminte, blănuri de samur sau mărgăritar. Numai despre o haină de brocart din aur, împodobită cu nestemate, destinată purtării domnitorului în ziua de Paște, aflăm că valora 35.000 de dinari.

Paul de Alep ne vorbește și despre înmormântarea lui Matei Basarab, domnitorul Țării Românești. Despre acesta aflăm că era îmbrăcat cu veșmintele sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur scumpă, cu ceaprazuri, cu nasturi de argint aurit. Pe cap avea calpacul lui de samur. El era acoperit în întregime cu un giulgiu de saten alb, cu o cruce în foi de aur, iar în jurul său ardeau lumânări.

De la Paul de Alep aflăm informații despre ceremonia de ungere a unui domn. Spre exemplu, Constantin Șerban (1654-1658) era îmbrăcat în haine domnești. Din aceste haine făceau parte următoarele componente:o haină subțire, având pe interior cămașă de brocart iar pe deasupra o blană și un calpac de samur, foarte scumpe, care avea deasupra surguciu de aur și de nestemate de mare preț. Despre doamnă aflăm că era împodobită cu o mulțime de lanțuri de aur, mărgăritare și diamante.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Zece localități din Moldova își aleg astăzi primarul

Zece localități din Moldova își aleg astăzi primarul

Gazul din Moldova, la fel de scump ca în Suedia. Cât costă un metru cub la vecini și în alte țări de pe continentul european

Gazul din Moldova, la fel de scump ca în Suedia. Cât costă un metru cub la vecini și în alte țări de pe continentul european

Scholz şi Macron, într-o discuție la telefon cu Putin:  I-au cerut „negocieri directe serioase” cu Zelenski

Scholz şi Macron, într-o discuție la telefon cu Putin: I-au cerut „negocieri directe serioase” cu Zelenski

Advertoriale
Copiii știu mai bine: Pericolele nevăzute (VIDEO)

Copiii știu mai bine: Pericolele nevăzute (VIDEO)

Câștigă o casă de vis, două automobile și 150 de super premii de la Carpet Outlet

Câștigă o casă de vis, două automobile și 150 de super premii de la Carpet Outlet

Pregătește-te de vară și reabilitează-ți  organismul cu trio-ul de detoxifiere biologic

Pregătește-te de vară și reabilitează-ți organismul cu trio-ul de detoxifiere biologic

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Pericolele nevăzute (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Pericolele nevăzute (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Natalia și Sergiu Nicoriuc s-au întors în țară după 14 ani de muncă în străinătate și s-au apucat de lemnărit (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Liderii lumii - sub lupă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Gazul din Moldova, la fel de scump ca în Suedia. Cât costă un metru cub la vecini și în alte țări de pe continentul european
  • 2
    Comisia Europeană a prezentat un plan pentru a reduce dependența de resursele energetice din Rusia. R. Moldova, inclusă în „REPowerEU
  • 3
    Rusia a testat o rachetă hipersonică Zircon pe o distanță de 1.000 de kilometri (VIDEO)
  • 4
    Republica Moldova va găzdui reuniunea președinților de Parlament din cele opt state Baltice și Nordice
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.