Experții media: Manipularea informațională nu dispare, ba din contra, devine mai diversă
Unele posturi TV și portaluri de știri din Republica Moldova continuă să recurgă la diverse tehnici de manipulare informațională cu scopul de a induce în eroare publicul, arată ultimul raport media elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cele mai grave abateri sunt legate de la folosirea limbajului discriminatoriu la adresa minorităților sexuale, amestecul între adevăr și minciună și prezentarea selectivă a faptelor.
・
Raportul elaborat de CJI în cadrul campaniei media împotriva informațiilor false și tendințioase analizează modul în care diverse instituții media au prezentat subiectele de interes public din perioada aprilie - iunie curent, printre care proiectul privind adoptarea votului mixt, condamnarea lui Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare și marșul solidarității „Fără Frică”.
„Tendințe de manipiulare la unele posturi de televiziune nu dispar, din contra, manipularea devine mai diversă pentru că observăm unele tehnici pe care nu le-am observat până acum. În unele cazuri s-au trunchiat declarațiile, informațiile au fost scoase din context declarațiile, au fost distorsionate mesajele, au fost răspândite informații false, s-au amesticat adevărul și minciuna, s-a recurs la etichete, s-a ironizat pe seama unor protagoniști”, a declarat directoarea CJI, Nadine Gogu.
„Ne așteptam ca dupa trecerea campaniei electorale lucrurile se vor schimba, dar nu am constat îmbunătățiri”, a spus ea.
La rândul ei, experta media Viorica Zaharia a menționat cele mai multe încălcări ale normelor Codului Deontologic al Jurnalistului, dar și a celor ale Audiovizualului, au fost constate în știri despre politică.
„Trunchierea și distorsionarea mesajelor surselor mi se pare cea mai gravă lipsă de respect față de public”, a accentuat experta.
În legătura cu cazuri de folosire a limbajului discriminatoriu, CJI a venit cu o recomandare către Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, să monitorizeze modul în care mass-media reflectă subiectele referitoare la grupele sociale vulnerabile la discriminare și să sancționeze derapejele de la normele privind interzicerea propagării stereotipurilor.
Raportul privind elemente de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton este recomandat atât ziariștilor, cât și publicului larg, pentru a-i ajuta să facă diferența între un produs jurnalistic manipulator și unul ce reflectă echidistant realitatea, să înțeleagă în ce mod presa poate manipula și să-i încurajeze să consulte mai multe surse de informații pentru a evita riscual de a primi o informație eronată
Eugeniu Kanskii, stagiar