Datele Biroului Național de Statistică arată că circa 27% din cetățeni ai țării noastre și-au schimbat domiciliul cel puțin o dată în viață. Cel mai des și-au schimbat reședința persoanele care locuiau în orașe. Totodată, 102,8 mii de persoane au sosit din alte state pentru a se stabili în Republica Moldova
Repartizarea populației Republicii Moldova după domiciliul actual relevă că 1,918 milioane de persoane (72,1%) locuiau în localitatea de recenzare de la naștere. În mediul urban, în localitatea de recenzare locuia de la naștere 59,1% din populație, iar în mediul rural - 79,0%. Astfel, 741,5 mii de persoane (27,9%) și-au schimbat domiciliul cel puțin o dată în viață (indiferent de viza de reședință conform buletinului).
Cel mai des și-au schimbat reședința persoanele care la momentul recenzării locuiau în orașe - 40,9%, față de 21,0% în cazul populației din sate. Totodată, 102,8 mii de persoane (13,9%) din totalul populației care și-au schimbat domiciliul, au sosit din alte state pentru a se stabili în Republica Moldova.
Țara domiciliului precedent al migranților externi este: Ucraina pentru 38,8 mii de persoane (40,4%), Rusia - 38,7 mii (40,3%), Kazahstan - 3,9 mii (4,0%), Italia - 2,1 mii (2,2%), România - 2,0 mii (2,1%), Belarus - 1,8 mii (1,9%) și din alte state au venit - 8,7 mii persoane (9,1%).
Migrația în ultimii 2 ani
În ultimii 2 ani, anterior recensământului din 2014, 56,5 mii de persoane au decis să-și schimbe locul de trai în altă localitate din țară, din care fiecare a doua persoană este din mediul rural. În general, soldul migrațional între raioanele și municipiile din țară, pentru majoritatea unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul doi, este negativ - numărul persoanelor plecate din localități este mai mare decât numărul persoanelor sosite în această localitate. Un sold migrațional pozitiv s-a înregistrat în municipiile Chișinău, Bălți și raioanele Anenii Noi, Cahul, Căușeni, Ialoveni, Soroca și Taraclia, iar cel mai mult sunt afectate de migrația internă raioanele Cantemir, Călărași, Cimișlia, Fălești, Glodeni, Nisporeni, Șoldănești și Telenești. În rezultatul migrației interne din țară, 8 unități administrativ-teritoriale de nivelul doi primesc populație, iar 27 de unități furnizează populație.
Destinația cea mai solicitată sunt orașele mari, precum mun. Chișinău, unde în ultimii doi ani s-au strămutat cu traiul din alte raioane 16,6 mii de persoane, iar 2,5 mii de persoane și-au schimbat domiciliul în cadrul municipiului. Totodată, au plecat din municipiu cu traiul în alte localități 4,1 mii de persoane. În mun. Bălți numărul persoanelor sosite a depășit de 2,8 ori numărul persoanelor plecate.
Caracteristica populației în funcție de locul nașterii, relevă că majoritatea populației s-a născut în Republica Moldova - 2,7 milioane de persoane sau 96,3% din totalul populației recenzate. Dacă ne referim la populația născută în țară și locul nașterii în cadrul țării, atunci constatăm că ponderea persoanelor născute în mun. Chișinău și Bălți constituie, 11,1% și 2,6%.
Cele mai multe persoane au drept locul nașterii următoarele UAT de nivelul doi: UTA Găgăuzia - 4,9%, Hîncești - 4,2%, Orhei - 3,9%, Cahul - 3,8% din persoanele cu locul de naștere în Republica Moldova. În 23 de raioane, la momentul recensămîntului, locuiau mai puține persoane decât numărul persoanelor care s-au născut în aceste raioane. Acest fapt denotă mobilitatea intensă a populației în interiorul țării.
