Brexitul generează haos în bugetul UE. Plățile și încasările vor trebui reajustate, iar lucrul acesta i-ar putea afecta pe unii est-europeni, scrie capital.ro.
Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va cauza, anual, începând din 2021, o lipsă în bugetul comunitar de până la 11 miliarde de euro, conform estimărilor comisarului european pentru buget, Günter Oettinger. „Problema va trebui remediată printr-o mai bună utilizare a fondurilor, economii la buget și sporirea contribuțiilor statelor membre”, a declarat Oettinger la Bruxelles.
Anul acesta bugetul Uniunii Europene însumează 158 de miliarde de euro. Când britanicii vor ieși din comunitate, bugetul va fi mai sărac cu 17% din încasările neto. Ceea ce înseamnă că țările care varsă bani la buget își vor mări contribuțiile, în cele din urmă. Reducerile în sectoarele fonduri structurale, investiții sau agricultură vor afecta actualele țări beneficiare ca Polonia, Cehia, România, Grecia, Ungaria sau Spania.
Cine dă mai mulți bani?
Negocierile în jurul cadrului financiar multianual (CFM) vor deveni, după 2020, dificile și de lungă durată, sunt convinși diplomații europeni, întrucât toate țările membre vor trebui să fie de acord cu punctele stabilite. Pe fondul alegerilor legislative care vor avea loc în toamnă în Germania, discuția în jurul acestui subiect deja a început la Berlin.
Cu câteva luni în urmă, șeful diplomației germane, Sigmar Gabriel (SPD), afirma că Republica Federală va trebui să fie pregătită să contribuie cu mai mulți bani la bugetul comunitar. Ministrul federal al finanțelor, Wolfgang Schäuble (CDU), este mai degrabă rezervat și preferă să nu comenteze înaintea începerii negocierilor CFM.
Pentru țări ca Polonia sau Ungaria, care profită masiv de fondurile europene, dar, în același timp, au și litigii cu UE, va fi și mai dificil. Bruxelles-ul se gândește deja dacă n-ar trebui să scurteze fondurile alocate acestor state în urma îndoielilor Comisiei Europene privind respectarea statului de drept în Polonia și Ungaria. La finele lunii mai, ministrul german al economiei, Brigitte Zypries (SPD), a agitat spiritele cu propunerea de suspendare a fondurilor structurale pentru aceste două țări, ca avertisment. Președintele CE, Jean-Claude Juncker, a respins imediat cererea, însă acum „propunerea ar putea fi luată în calcul”, constată comisarul Oettinger.
