„Pentru guvernul revanșist rus, apropierea lentă de Occident a națiunilor aflate anterior sub influența sa istorică, reprezintă o provocare pentru prerogativele sale ipotetice de superputere. Când cooperează cu acești vecini, Rusia adoptă o politică curioasă, spre deosebire de cele ale multor alte puteri majore”, scrie revista.

Printre cele din urmă se numără și Republica Moldova cu regiunea separatistă din stânga Nistrului.

„Trupele rusești continuă să facă exerciții cu trupele transnistrene, ridicând întrebări despre gradul de implicare a Rusiei în regiune. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a protestat față de pretinsa recrutare a cetățenilor moldoveni în armata rusă. Cu toate acestea, de facto, neavând suveranitate asupra Transnistriei, satisfacerea protestelor Republicii Moldova depinde în totalitate de deciziile guvernului rus.

Cu toate acestea, în ultimii ani s-au dezvoltat relații mai strânse dintre Transnistria și Uniunea Europeană, ceea ce ridică întrebări cu privire la compatibilitatea vechii loialități politice cu noi legături economice”, se spune în articol.

Îngrijorările Rusiei cu privire la implicarea străină în țările vecine nu este ceva nou și nu va dispărea în viitorul apropiat. Implicarea în regiunile mai îndepărtate din Georgia, Ucraina și Transnistria s-au dovedit a fi fezabile pe termen scurt, însă au generat puține câștiguri pe termen lung.

„În condițiile în care Rusia se confruntă cu crize demografice și economice pe interior, viabilitatea acestor „state fantome” rămâne incertă”, conchide autorul.