Curtea a examinat în mod separat dacă cele patru întrebări propuse de Dodon în referendum țin de competența șefului statului, precum și dacă pot fi corelate după conținut și natură, acesta fiind o condiție de bază a organizării unui referendum consultativ.

Cu privire la abrogarea legii miliardului - dreptul constituțional nu-i conferă acestuia competențe în materie de legiferare. Poate constitui obiectul unui referendum legislativ și nu consultativ, inițiat de președintele RM.

Cu privire la acordarea de temeiuri suplimentare de dizolvare a Parlamentului și modificarea numărului deputaților - în ceea de ține de aspecte ce implică modificarea Constituției, Curtea subliniază că subiecții abilitați cu dreptul constituțional de modificare a Constituției sunt enumerați exhaustiv în Constituție. Președintele RM nu dispune de dreptul de a iniția modificarea Constituției, iar acest aspect nu poate fi supus unui referendum consultativ, altfel ar contrazice Constituția.

Constituția stabilește exhaustiv cazurile și temeiurile de dizolvare a Parlamentului: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea adoptărilor legilor timp de 3 luni. Dreptul președintelui de a dizolva Parlamentul trebuie înțeles ca un mecanism de contrabalanță și nu unul generator de crize politice. Cumularea cauzelor existente cu alte noi ar putea fi servi ca prilej de a folosi Președinția ca o unealtă de partid, în contradicție cu rolul său neutru. Această părere este împărțită și de Comisia de la Veneția, care a subliniat că conferirea președintelui unor competențe suplimentare face ca celelalte temeiuri indicate să fie total superflu, oferind posibilitatea președintelui de a dizolva Parlamentul pe criterii pur politice. Ar schimba rolul neutru al președintelui și îl transformă în actor politic, acest lucru nu este compatibil cu un regim parlamentar și nu asigură echilibrul într-un regim parlamentar, în care atribuțiile președintelui sunt limitate, și tinde să creeze crize politice.

Cu privire la studierea Istoriei Moldovei în instituțiile de învățământ - Curtea amintește că aprecierea științifică a unei probleme este de resortul domeniului academic și nu politic, iar aprecierile urmează a fi făcute de mediul de savanți și oameni de știință, iar cercetarea - prin prisma metodelor științifice care se fundamentează doar pe baza unei dovezi istoriografice. Subiectele științifice nu pot fi politizate și nu pot fi supuse votului popular.

De asemenea, Curtea a reținut că „cele 4 întrebări vizează subiecte total distincte”, or „între natura întrebărilor trebuie să fie un raport intrinsec. Nu pot fi puse întrebări de natură diferită, chiar dacă aceste întrebări se găsesc în buletine de vot distincte”.

La fel, Curtea a statuat că „doar Parlamentul este competent de a aloca resurse bugetare, cu acceptul Guvernului, în cazul organizării unui referendum consultativ. Astfel, un referendum poate fi organizat „abia după adoptarea unei hotărâri a Parlamentului în acest sens”.

Potrivit CC, întrebările formulate în Decretul din 28 martie 2017 depășesc competențele constituționale a președintelui și nu pot fi supuse unui referendum consultativ: este contrar spiritului și literei Constituției, ca sub acoperea sintagmei de „interes național” să se desfășoare subiecte care țin de mediul academic ș .a.

De asemenea, Curtea a decis că Igor Dodon, prin Decretul său, a încălcat prevederile Constituției.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare astăzi și se publică în Monitorul Oficial.

Dodon a declarat ieri că indiferent de decizia CC, Partidul Democrat va avea de pierdut.

„Dacă Guvernarea va decide să anuleze sub o oarecare formă acest Referendum, eu promit că nu voi ceda, nu exclud că voi semna un alt decret pentru un alt Referendum”

Ieri, liderul PL, Mihai Ghimpu, se arăta convins că referendumul propus de șeful statului nu va avea loc: „Este un decret de manipulare a cetățenilor”.

Potrivit consilierului pe probleme juridice al președintelui, Maxim Lebedinschi, în momentul elaborării Decretului au fost respectate toate prevederile constituționale: „Nu este nimic rău dacă președintele vrea să cunoască opinia cetățenilor înainte să ia anumite decizii. Efectele juridice ale acestuia se manifestă prin obligativitatea Parlamentului, Guvernului, altor organe de stat de a lua în considerație opinia cetățenilor. Spre deosebire de referendumurile constituționale, cel consultativ are rolul doar de a consulta opinia cetățenilor”.

Referendumul consultativ inițiat prin decretul prezidențial semnat de Dodon arfi urmat să se desfășoare la data de 24 septembrie 2017.