„Resursele Pământului sunt epuizate”. Care au fost cei mai mari consumatori
Întreaga populaţie a planetei noastre a consumat, în mai puţin de opt luni de zile, toate resursele pe care Terra ni le pune la dispoziţie pentru întregul an. Ziua de 2 august 2017 este cea în care am consumat deja întreg bugetul oferit de natura înconjurătoare.
・
Ziua în care se termină resursele generate de Pământ, Earth Overshoot Day (EOD), marchează data când solicitările umanităţii depăşesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an, informează WWF România, scrie descopera.ro.
, partener WWF. Calculează-ţi propria amprentă ecologică pe <a href="http://www.footprintcalculator.org./" data-content-id="0" data-link-type="extern" target="_blank">www.footprintcalculator.org.</a> Folosim resursele a 1,7 planete Dacă acum 20 ani EOD avea loc la finalul lunii septembrie, anul acesta s-a mutat pe 2 august, cu aproape o săptămână mai devreme ca anul trecut. Altfel spus, am ajuns în situaţia în care umanitatea foloseşte natura de 1,7 ori mai repede decât aceasta se poate regenera. Este ca şi cum am folosi 1,7 planete Pământ, într-un an. <img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/16676861/1/099823dc-be76-4ff2-b7d1-97241af23f96.jpg?height=492&width=300" alt="" /> Costurile consumului nu pot fi evitate Preţul acestui comportament global este din ce în ce mai evident şi ia forme diverse: defrişări, secete, lipsa apei potabile, eroziunea solului, pierderea biodiversităţii şi acumularea dioxidului de carbon în atmosferă. „Anul acesta ne-a fost dat să vedem doar câteva din efectele schimbărilor climatice în jurul nostru. La Roma se raţionalizează apa casnică, în Portugalia zeci de oameni au fost omorâţi în focuri de păduri, iar la noi alertele meteo devin ceva obişnuit. O singură planetă avem şi e bine să ne aducem aminte de acest lucru şi nu să ni se aducă aminte. Altfel, preţul economic, social şi ecologic va fi din ce în ce mai mare, până nu vom mai putea să-l plătim,” a declarat Magor Csibi, Director WWF-România. Veşti bune din mai multe părţi ale lumii Cele mai recente date GFN arată totuşi semne că începem să ne mişcăm în direcţia potrivită. În SUA, amprenta ecologică pe cap de locuitor a scăzut cu 20% (între 2005 şi 2013). Schimbarea, datorată şi recesiunii, este asociată emisiilor mai scăzute de carbon. În ciuda retragerii SUA din lupta împotriva schimbărilor climatice, numeroase oraşe, state şi afaceri americane îşi dublează angajamentele. Mai mult de atât, China (ţara cu cea mai extinsă amprentă ecologică totală), şi-a luat angajamentul de a integra o abordare ecologică în planul de dezvoltare pentru următorii cinci ani şi a adoptat iniţiative pentru reducerea emisiilor de carbon. Scoţia, Costa Rica şi Nicaragua sunt alte exemple de ţări care adoptă sisteme energetice ce reduc emisiile de carbon. Fiecare dintre noi poate să facă ceva, în viaţa de zi cu zi În anul 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea ţărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică şi putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situaţie total opusă. Cum putem schimba această tendinţă negativă? - Ca simpli consumatori - alegând produse locale, ecologice sau certificate (obţinute într-un mod ce nu utilizează iresponsabil resursele) - FSC pentru produse din lemn, carton sau hârtie şi MSC pentru peşte ori fructe de mare. De asemenea, putem limita consumul propriu de energie şi opta pentru modalităţi de transport mai puţin poluante - Ca societate - reciclând deşeurile, participând la diferite acţiuni de prevenire a tăierilor ilegale de lemn (prin aplicaţia mobilă Inspectorul Pădurii), implicându-ne în acţiuni de ecologizare, ş.a.)
Publicitate