
Apicultura 2.0 la Căușeni: Tehnologii inovative de producere a stupilor și o productivitate sporită a albinelor
Un tânăr din Căușeni are stupi proiectați la calculator după modelul celor din SUA. Acum el implementează a treia generație de stupi din poliuretan, care ar putea fi exportați în alte țări. Noile tehnologii îi oferă posibilitatea de a crește productivitatea albinelor și de a reduce efortul depus.
・
Acum doi ani, Adrian Grițcan din satul Baimaclia, Căușeni, muncea într-o filială a unei firme germane, unde se ocupa de promovarea și vânzarea tehnicii agricole. Și-a schimbat radical modul de viață în momentul în care a obținut un grant de 13 500 de euro din partea Uniunii Europene, prin programul „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.
Cu acești bani el a cumpărat cherestea pentru construcția stupilor, utilaje de extras mierea și zeci de familii de albine. Inginer de profesie, a construit stupii de sine stătător, după modele utilizate de apicultori de peste ocean.
„Ideea o avem de mai mult timp, dar am reușit să o realizez datorită grantului oferit de UE. Primii stupi i-am făcut din lemn. Ei erau deosebiți prin sistemul de întreținere și hrănire de cele din țară. Datorită unui sistem de hrănire prin capac, care necesită foarte puțin efort. Al doilea tip l-am realizat din polistiren. El acordă familiilor de albine condiții mai bune. Astfel, vara este mai răcoare, iar pe timp de iarnă este mai cald. În acest mod se reduce consumul de miere și uzura albinei. Producția de miere crește astfel cu 10-15%. În acest an am realizat circa 50 de stupi din polistiren. Am analizat mai multe modele de stupi la nivel internațional, iar cel mai mult am fost intrigat de cele din SUA. Stupul nostru este foarte asemănător, dar e adaptat la condițiile de întreținere din țara noastră.”, povestește Adrian Grițco.
Acum el a proiectat un nou tip de stup care va fi turnat din poliuretan și va cântări de șase ori mai puțin decât cel utilizat în mod tradițional. Acest material crește și mai mult producția de miere.
„Acest tip de stup are o durată mai mare de viață, asigură o mai bună izolare termică, este ușor de întreținut, iar producția de miere la asemenea stupi - cu mult mai mare decât la cei tradiționali. El nu va avea nici o îmbinare sau piesă metalică, dar va poseda o rigiditate mai bună. Acest tip de stup se fabrică de 3-4 companii din lume și noi vom fi primii în R. Moldova. Evident că planificăm să facem și export cu acest tip de stupi”, menționează Adrian.

În familia Grițcan pasiunea pentru albinărit se transmite din tată în fiu. „Bunicul meu a fost apicultor la prisaca din sat, a muncit peste 30 de ani acolo. Pe noi ne-a învățat de mici tainele acestei meserii. Mereu am avut stupi acasă”, spune Adrian. În tot ce face, el este ajutat de fratele său, Sergiu, care și-a lăsat slujba de bucătar de dragul albinelor.
Mierea pe care o produc ajunge la consumatori din Occident, prin intermediari care o cumpără angro. Anul trecut și-a vândut marfa pentru magazine din Germania și Austria, iar producția din vara curentă va fi importată în Italia. Ceara și o mică parte din mierea de floarea soarelui o vinde pentru o companie străină care produce cosmetice.
„Noi am căutat singuri agenții economici care ar putea să achiziționeze mierea. Anul trecut circa 25% au fost vândute pe piața internă, iar restul a mers la export”, mai spune apicultorul.
În prezent Adrian are circa 130 de familii de albine și extrage 50-60 kg de miere de la fiecare stup. În viitor el planifică să lărgească afacerea până la 300 de stupi, iar potențialul din zonă îl estimează la 500 de stupi.
Tânărul spune că cel mai mare risc al acestui business este chimizarea terenurilor adiacente, care poate duce la moartea albinelor. „Analizăm foarte mult unde ducem albinele. Astfel, să fie o zonă ecologică, curată și fără culturi multianuale care se stropesc cu preparate chimice de mai multe ori pe an”, remarcă apicultorul”, atrage atenția tânărul antreprenor.
Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii” este realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicrea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.