Centrul Național Anticorupție și membrii grupului de lucru al Inspectoratului General de Poliție au finalizat procesul de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, soldat cu identificarea mai multor probleme ce generează riscuri de corupție în activitatea acestei entități.

În raport se constată lipsa de integritate, comportament coruptibil și tendința de implicare în manifestări de corupție a agenților publici din cadrul INP sunt riscuri materializate în cadrul acestei subdiviziuni a poliției, confirmate de rezultatele incidentelor de integritate înregistrate în perioada anilor 2016-5 luni 2017:

● 34 cauze penale, cu implicarea a 87 de agenți publici ai INP-ului, inițiate pe faptul pretinderii, primirii sau acceptării unor sume de bani de către agenții de patrulare în vederea exercitării sau neexercitării atribuțiilor de serviciu (art. 324 Cod Penal al RM);● 4 cauze penale inițiate în privința angajaților INP pe faptul abuzului de putere și excesului de putere (art. 327 și art. 328 Cod Penal al RM)● 2 cauze penale inițiate în temeiul art. 332 Cod penal al RM, pe faptul introducerii de către agentul de patrulare a unor date vădit false în documentele întocmite de aceștia în privința conducătorilor auto;● 1 cauză penală inițiată în privința unui angajat al Serviciului asigurare logistică din cadrul unei subdiviziuni teritoriale a INP, pe faptul pretinderii sumei de 450 euro pentru a influența deciziile unui agent de patrulare (art. 326 Cod penal al RM);● 1 cauză penală inițiată în privința angajatului Serviciului transport auto a INP, pe faptul sustragerii de bunuri în valoare totală de circa 80.000 lei din patrimoniul Inspectoratului General de Poliție (art. 191 Cod penal al RM).

De asemenea, s-au înregistrat 100% de rezultate negative înregistrate în privința agenților de patrulare, în cadrul testării integrității profesionale efectuată de CNA, în perioada octombrie 2014-aprilie 2015.

Grație analizei incidentelor de integritate, au putut fi identificate tehnicile și tacticile utilizate de agenții constatatori ai INP-ului la estorcarea bunurilor sau avantajelor necuvenite, valoarea mitei estorcate/primite și cele mai frecvente abateri constatate de agenții de patrulare.

Printre cele mai comune tehnici/tacticiutilizate de agenții de patrulare în vederea recepționării camuflate a banilor primiți de la conducătorii auto se enumeră:

- plasarea banilor în portiera automobilului de serviciu a agenților de patrulare;

- plasarea banilor între scaunele din față a automobilului de serviciu;

- plasarea banilor în actele înmânate spre verificare sau într-o coală de hârtie albă.

Implicarea agenților de patrulare în acte de corupție este, de regulă, o „muncă în echipă”, în care unul dintre agenții de patrulare are atribuția de control a conducătorului auto, iar rolul de decizie și negociere revine celuilalt agent de patrulare, cu funcție și grad superior, aflat în mașina de serviciu.

Valoarea mitei solicitate, negociate sau convenite dintre agenții de patrulare și conducătorii auto reprezintă aproximativ 1/3-1/4 din valoarea amenzii prevăzute de Codul contravențional pentru încălcarea invocată. Astfel, dacă legea prevede o amendă în sumă de 1600 lei, valoarea mitei este de circa 400-450 lei.

Cele mai frecvente încălcări comise/admise de conducătorii auto în trafic, constatate de către agenții de patrulare, dar nedocumentate, datorită implicării acestora în manifestări de corupție sunt:

- conducerea în stare de ebrietate- 32%

- lipsa actelor necesare și obligatorii pentru un conducător auto (revizia tehnică, asigurarea obligatorie, permisul de conducere, etc)- 26%

- viteză excesivă și alte categorii de încălcări- 42 %

Examinarea acestor date permite de a concluziona, cu regret, că admiterea actelor de corupție în rândul agenților de patrulare, precum și omisiunea intenționată de a sancționa conducătorii auto periculoși și nedisciplinați în trafic, generează nu doar riscuri de corupție materializate, dar și riscuri mai grave, ce atentează asupra drepturilor și libertăților omului, precum dreptul la viață și sănătate a cetățenilor, dreptul la siguranță și securitate a tuturor participanților în trafic, dreptul aplicării echidistante a legislației în vigoare pentru toți participanții în trafic, inclusiv prejudicierea bugetului de stat, se menționează în raportul CNA.

Resurse umane necalificate și slab pregătite profesional, angajate în bază de favoritism și cumătrism, sunt alți factori de risc individuali remarcați atât de persoanele cu funcții de conducere din cadrul INP la etapa de interviu, și adeveriți la etapa de analiză a incidentelor de integritate. Astfel, cei mai vulnerabili față de manifestările de corupție și cu cele mai multe abateri disciplinare examinate în cadrul anchetelor de serviciu, sunt persoanele în funcție de „inspector inferior de patrulare”, pentru care cerințele minime potrivit fișei postului sunt „studii medii de cultură generală, liceale sau profesionale”.

Deși conducerea INP-ului, IGP-ului și MAI motivează că aceste criterii minime de angajare se datorează fluxului continuu de cadre și insuficienței de personal, iar studiile medii de cultură generală și liceale sunt completate de o pregătire profesională de 6 luni a noilor angajați, atribuțiile și împuternicirile largi acordate în virtutea funcției, creează premise optime pentru admiterea sau comiterea erorilor profesionale. Acest lucru este o consecință a necunoașterii legislației specifice domeniului de activitate, sau interpretării greșite a normelor legale, și implicit a legislației anticorupție. Nu poți solicita calitate în activitate și o conduită ireproșabilă unui angajat ce nu cunoaște legislația în vigoare și poate nici nu o înțelege deplin. Din aceste considerente, actele întocmite de agenții de patrulare sunt contestate în masă în instanța de judecată, iar aceștia în calitate de agent constatator omit a se prezenta, datorită nepregătirii din punct de vedere juridic și incapacității de a demonstra vinovăția conducătorului auto.

În argumentarea celor expuse supra, sunt și indicii încălcărilor de ordin procedural, admise de angajații INP în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fie la etapa de documentare a contravențiilor, fie la etapa de argumentare a cauzei contravenționale în instanța de judecată. Printre acestea menționăm: încălcarea normelor procedurale la etapa constatării și examinării contravențiilor (15%), procese verbale întocmite eronat sau incomplet (9%), nerespectarea procedurii de contestare a proceselor verbale (15%), necunoașterea normelor privind utilizarea blanchetelor, nerespectarea procedurii de transmitere în instanța de judecată a contestărilor parvenite de la conducătorii auto.