Un studiu realizat de Centrul pentru Politici și Reforme (CPR) scoate la lumină modul defectuos prin care instituțiile statului oferă acces la informație și răspund la solicitările oficiale. În unul dintre studiile de caz apare chiar instituția prezidențială, după ce CPR a solicitat Președinției lista tuturor beneficiarilor de ordine și distincții de stat. Organizația a primit refuz la solicitare, iar argumentul Președinției a fost următorul: distrugerea arhivelor serviciului distincții de stat în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
Studiu CPR a fost demarat cu scopul de a identifica și analiza modul în care autoritățile Republicii Moldova asigură accesul la informație pentru presa de investigație, ținând cont de legislația cu privire la accesul la informație și cea cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
Pentru a-și verifica ipoteza, CPR a adresat, la mijlocul lunii iunie, Președinției Republicii Moldova o solicitare de informație referitor la toți beneficiarii ordinelor și distincțiilor de stat acordate de actualul și foștii președinți ai Republicii Moldova.
Pe 5 iulie 2017, CPR primește un răspuns prin care Președinția refuză prezentarea informației respective, invocând, pentru prima dată, distrugerea arhivelor serviciului distincții de stat în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
„Nu ni s-a explicat motivul din care, timp de opt ani, informația dată nu a fost restabilită - un element important în fundamentarea respingerii. Restabilirea informației date este importantă atât pentru o mai bună informare a publicului, cât și pentru onorarea persoanelor posesoare ale acestor distincții. Nu a fost prezentată informația care, conform logicii răspunsului, este disponibilă: cea referitoare la distincțiile oferite între aprilie 2009 și iulie 2017. De asemenea, președinția notează că „sistemul de evidență a propunerilor de decorare și a persoanelor decorate conține date cu caracter personal, iar unele propuneri nominale de conferire a distincțiilor de stat sunt prezentate cu titlu de confidențialitate”. Or, nu există (și nu ar trebui să existe) vreo prevedere legală prin care candidații la distincții de stat să fie protejați de legea cu privire la date cu caracter personal”, scriu autorii studiului CPR în concluzia studiului de caz.
O solicitare asemănătoare a fost expediată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) în mai 2015. „Îngrijorător este faptul că în răspunsul adresat CIJM pe 5 iunie 2015, Secretarul general al Aparatului președintelui RM nu a invocat drept motiv pentru refuzul prezentării informației distrugerea arhivelor Președinției, ci protecția datelor cu caracter personal”, subliniază autorii, făcând o remarcă cu privire la faptul că acest argument este o contradicție logică în cazul unei distincții de stat (care trebuie să exprime recunoștința și aprecierea societății pentru meritele unor persoane fizice sau juridice).
Vezi și aceste știri
Certificat COVID obligatoriu pentru profesori, în Israel. Dascălii care nu-l vor prezenta nu vor mai putea preda și nici nu vor primi salariu
Directorul Promo-Lex, Ion Manole, despre noua Avocată a Poporului: „A fost un vot simplu, plictisitor și antidemocratic”
