„Pe teritoriul țării noastre există un ritm accelerat de schimbare. Comparativ cu cel global, în Europa de Sud-Est, unde se află Republica Moldova, acest ritm este de două ori și jumătate mai rapid. Extreme climatice se repetă periodic”, remarcă Maria Nedealcov, climatolog, profesor universitar, directoarea Institutului de Ecologie și Geografie.

Schimbările climatice sunt destul de haotice, cu efecte neașteptate și greu de anticipat. La nivelul Europei Centrale și de Est, scenariile arată o descreștere a precipitațiilor, îndeosebi în anotimpul de vară. Deficitul de apă va afecta culturile cerialiere și pășitoare, fiind recomandată orientarea spre culturi agricole tolerante la temperaturi ridicate și stres hidrologic.

În Republica Moldova, cercetările arată că în anii următori încălzirea climei va avea un impact negativ asupra grâului de toamnă. În mod similar, va suferi porumbul și floarea-soarelui, care reprezintă principalele culturi din sectorul agricol național, menționează Maria Nedealcov. Dar astfel de cercetări trebuie efectuate în mod continuu, accentuiază Nedealcov, deoarece frecvența dezastrelor diferă, se schimbă geografia acestora și gradul de expunere.

Gheorghe Jigau, doctor în biologie, profesor universitar, spune că fermierii trebuie să se orienteze spre tehnologii conservative, care permit menținerea apei în sol, pentru reducerea impactului schimbărilor climatice în agricultură. Potrivit expertului, încă există fermieri care fac agricultură „la voia Domnului”, dar apoi solicită subvenții pentru a-și recupera pierderile. Mai sunt și alții, care cred că irigarea le va rezolva toate problemele. „Astăzi solul cere o altă atitudine, responsabilă și dacă vrem roade este necesar să cunoaștem starea solului și factorii care ar putea fi mobilizați pentru a restabili calitatea acestuia”, menționează Gheorghe Jigău.

Datele Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului arată că în prezent, în R. Moldova, elemente ale tehnologiilor conservative sunt aplicate pe o suprafață de 200 mii ha de teren agricol, ceea ce reprezintă 10% din totalul de 2039 mii ha terenuri incluse în fondul funciar cu destinație agricolă.

Articol realizat de către AJMTEM, cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului „Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”. Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!
Susține prin PayPal Susține prin Patreon

Vezi și aceste știri

Advertoriale