Unul dintre cele mai importante artefacte din muzeul Topkapî din Turcia este o armă. Mai precis, este spada voievodului Ştefan cel Mare, o armă încărcată de legendă, venerată şi temută de turci, construită din oţel special la indiciaţiile personale ale voievodului, scrie Adevărul.
În muzeul Topkapî din Istanbul, fostul mare palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, lângă o sabie japoneză, se află o spadă moldovenească. Simplă şi cu lama „muncită”, atrage atenţie prin dimensiuni, dar mai ales prin heraldica mânerului.
Mai precis, pe discul mânerului apar stema Moldovei, capul de bour şi inscripţia în slavonă „Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”. Este clar, aşa cum au atestat specialiştii în armament, sabia de luptă a voievodului moldovean. Povestea este controvesată, existând mai multe supoziţii cu privire la originea sa, utilizarea armei, materialul din care a fost făcută şi mai ales modul în care a ajuns într-un muzeu turcesc.
Cum arată spada lui Ştefan cel Mare
În primul rând, istoricii precizează că este vorba de o spadă, armă cu două tăişuri folosită de obicei cu ambele mâini, spre deosebire de sabie, cu un singur tăiş şi utilizată doar cu o singură mână. Spada lui Ştefan cel Mare era tipic moldovenească, un tipar de armă albă identificat de istorici ca individualizându-se în Epoca Medievală.
„Cu lamă dreaptă şi două tăişuri, braţe drepte sau uşor curbate spre lamă, cu o lungime de cca. 110 -130 cm, este atestată prin descoperirile arheologice, prezenţa ei în scenele cu militari de pe frescele bisericilor moldoveneşti ridicate şi pictate în parte în timpul domniei voievodului şi de o serie de izvoare scrise. Astfel, acest tip de armă este confirmat de spadele descoperite la Tg.Neamţ, la Deleni (jud. Iaşi), la Cetatea Neamţului, sau de cele pictate la biserica din Bălineşti”, precizează, în „Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, Carol Konig, un expert în armament medieval.
În mod particular, sabia lui Ştefan cel Mare se încadrează în acest tipar al sabiei specifice moldoveneşti, utilizată cu două mâini şi pentru care trebuia o forţă fizică extraordinară. Iată cu este descrisă în mod precis de istoricul doctor Andrei Eşanu, specialist în Evul Mediu.
Mânerul armei în formă de fus, numit de specialişti „de două mâini”, adică de apucat cu ambele mâini, este înfăşurat cu fir argintiu, iar după alţi istorici - cu fir de aur. Spada are gardă cu braţe drepte în formă de cruce, terminate cu butoni conici.
Mânerul cu cap în formă de disc, care avea în mijloc un medalion, probabil o fi fost o piatră scumpă sau un blazon, care a căzut, iar pe marginea discului este gravată următoarea inscripţie cu caractere slavone, pe o faţă:”† I|an´ ŞStefan´ voevoda g”, pe revers este continuată inscripţia: „ospodar´ zemli Moldavskoü”, arată acesta în articolul „Spada lui Ştefan cel Mare”, publicat în revista „Accente” din Chişinău în 2004.
Spada lui Ştefan cel Mare primită cadou de la Papă
În lupta de la Vaslui din 1475, Ştefan se acoperă de glorie, spulberând uriaşa armată otomană care intrase în Moldova. Impresionat de faptele de arme ale voievodului, Papa Sixtus al IV lea i-a conferit titlul de ”athleta christi”, dar şi două daruri, un steag de luptă şi o sabie, cea prezentă astăzi la Topkapî din punctul de vedere al unor istorici. La comanda Papei, sabia a fost realizată în atelierele armurierilor italieni, fiind binecuvântată personal de Papă şi blagoslovită special la Roma. Tocmai de aceea i-au fost atribuite şi calităţi magice.
Citește articolul integral pe Adevărul.
Vezi și aceste știri
Ion Ceban sesizează PG și CNA, nemulțumit de felul în care guvernarea gestionează criza carburanților
În luna mai, Republica Moldova va plăti cu 275 de dolari mai puțin pentru o mie de metri cubi de gaz
