VIDEO. Reportaj din Vorniceni: portretul unui sat afectat de migrație, cu bune și rele

VIDEO. Reportaj din Vorniceni: portretul unui sat afectat de migrație, cu bune și rele
Foto: Agora.md

Pe drumul Chișinău-Strășeni e mare forfotă de dimineață, iar în aer plutește un miros puternic de smoală topită. Muncitorii repară șoseaua națională care trece și prin Vorniceni, o localitate aflată la 40 de kilometri de capitală. A fost mereu un sat mare — la recensământul din 2004 avea 5220 de locuitori. În următorul deceniu a pierdut însă o cincime din populație, astfel că la numărătoarea din 2014 avea puțin peste 4000 de oameni. Pentru a afla cum a sculptat mâna migrației satul care datează din secolul al XV-lea, am trecut pe la primărie, am depănat amintiri cu vârstnicii din localitate și am vizitat școala.

Satele pustiite, în cifre

Satul Vorniceni este doar una din localitățile din Republica Moldova în care numărul de locuitori scade continuu de la an la an. Densitatea populației pe întreg teritoriul țării a scăzut dramatic în anii de după declararea independenței Republicii Moldova. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 1989 pe fiecare kilometru pătrat locuiau 128 de oameni. Acest număr s-a redus la 110 în 2004 și la 98 — în 2014.

Străzile din Vorniceni vorbesc mai tare decât cifrele din statistici. Pe drumul care duce spre sat, bărbați cu mâinile muncite conduc biciclete uzate, iar printre case bătrânești răsar pe alocuri locuințe noi, unele chiar luxoase. Câteva femei vând de-ale gurii lângă casa de cultură.

„Nu vă duceți niciunul, ședeți acasă!”

Multor bătrâni din Vorniceni le lipsesc copiii lor. Mătușa Tamara Triboi este o rară excepție: toți cinci fii ai săi sunt acasă. Am întâlnit-o lângă primărie, cu basma albă și într-o rochie cu flori mărunte. O convingem ușor să schimbe o vorbă cu noi, dar când ajungem să discutăm despre migrație, femeia are doar cuvinte de ocară și nostalgie pentru satul de odinioară.

„Tare frumos era în Vorniceni. Așa lume multă, aveai cu cine să te distrezi, să ieși. Acum ce-i? Poți să ieși să te ucidă cineva și nu e nimeni pe drum. Totul e din cauza neajunsurilor, lumea nu are bani, nu are de lucru, se duce care încolo, care dincolo… Ai mei toți sunt acasă, eu am noroc. Nu vor să se ducă din cauza noastră, să nu suferim. Eu am un băiat, s-a căsătorit, ca oamenii, și ea s-a dus și n-a vrut să mai vină înapoi și a cerut divorț. S-a distrus și el iaca… Cum se zice, nu-i nici câine, nici ogar. De aceea le-am spus celorlalți: niciunul nu vă duceți, ședeți aici”, povestește femeia de 73 de ani.

„Migrația ne depășește”

„Cum ajungem la primărie?”, o întreb pe o femeie în centrul satului. „Mergeți înainte pe drumul acela, o să vedeți cea mai frumoasă casă. Aceea e primăria!”, ne spune ea.

Recunoaștem „cea mai frumoasă casă din sat” după drapelul arborat. În față, cresc câțiva pui de vișini și niște tufe de trandafir. Primarul Vasile Tofan ne primește în biroul său, nu înainte de a discuta cu niște localnici despre nisip pentru construcții și lemne pentru iarnă.

„În Vorniceni, de mai mulți ani se simte migrația. În sat, peste 20% din populația activă, cu potențial mai mare de muncă, este plecată peste hotare. Este greu și pentru administrația publică locală, și pentru instituțiile din localitate, pentru că mereu ne ciocnim de lipsa de cadre: nu are cine lucra. Practic, la noi, cine rămâne? Copiii, bătrânii și invalizii. Populația cu potențial activ este redusă. În toate domeniile se simte lipsa. E foarte greu să găsești la primărie specialist în relații funciare, spre exemplu. Angajăm prin concurs oameni fără pregătire în domeniu”, povestește edilul.

Vasile Tofan spune că oamenii pleacă din sat mai ales din cauza lefurilor mici. „Fenomenul migrației ne depășește. Deseori unele discipline școlare sunt predate de persoane care nu sunt specialiști în domeniu. Totodată, trebuie de cumulat mai multe ore pentru ca pedagogul să aibă o leafă”, menționează primarul.

Dezvoltă satul de baștină la distanță

Edilul-șef recunoaște că există și partea bună a migrației. Satul Vorniceni este una dintre cele 25 de localități din Republica Moldova în care au fost create asociații ale băștinașilor plecați peste hotare. Acum un an, originari din Vorniceni stabiliți cu traiul în SUA, Emiratele Arabe Unite, Italia, Portugalia și alte țări au venit acasă pentru a-și uni forțele și a fonda o asociație, care numără în prezent 600 de persoane.

„Cu toate că nu sunt multe cazuri, avem oameni care au plecat peste hotare, au acumulat o experiență și o sumă de bani, au venit acasă și au investit. Avem un agent economic care are un magazin de materiale de construcție deschis pe banii câștigați peste hotare. Proprietarii unor afaceri, deși nu au emigrat personal, dar și-au construit businessul pe banii rudelor plecate. Emigranții au un potențial extraordinar și potențialul acesta trebuie utilizat. Sau, dacă sunt peste hotare, pot să ne ajute cu idei, cu experiența lor, chiar cu resurse financiare”, crede Vasile Tofan.

Cu ajutorul băștinașilor care fac parte din asociație, au fost oferite burse de studii mai multor tineri, donații de cărți de mii de lei pentru biblioteca din sat, ajutoare pentru copiii din familii social-vulnerabile. Acum cei plecați în străinătate și cei rămași în Vorniceni lucrează la un proiect comun.

„E vorba despre un autogreder pentru Vorniceni, la care au contribuit atât cei plecați, cât și cei de aici. Cei rămași acasă au fost motivați de inițiativa manifestată de cei de peste hotare și au înțeles că le pot urma exemplul”, explică specialista pentru atragerea investițiilor din cadrul Primăriei Vorniceni, Viorica Mamaliga.

O pătrime din elevi, cu părinți peste hotare

Ieșiți de la primărie, am întâlnit mai mulți tineri în stradă. Elevii claselor a noua, îmbrăcați în bluze și cămăși albe, la pas alert, coborau de la școala din deal după un examen. Școala cu două etaje e tupilată după fosta fabrică de vin.

Directoarea școlii, Vera Butnaru, spune că anul acesta, la Liceul Teoretic „Ion Inculeț” din Vorniceni au învățat 483 de copii, de două ori mai puțini față de capacitatea școlii.

„Instituția noastră a putut dintotdeauna să ofere spațiu pentru circa 1000 de elevi. În ultimii trei-patru ani, numărul de elevi a scăzut considerabil, pe parcursul anului mulți copii pleacă și doar unii se întorc. La momentul actual avem 109 elevi cu un părinte plecat peste hotare și 15 familii unde ambii părinți sunt plecați. Din cele 15 familii, cinci elevi au deja tutelă oficială. E o problemă mare, pentru că ne dăm seama în ce constă libertatea acestor copii fiind fără părinți acasă”, explică profesoara.

Vera Butnaru povestește că la sfârșitul anilor ’90 școala avea 1100 de elevi, iar numărul lor a început să scadă începând cu anii 2000. Potrivit managerului școlar, performanța elevilor ai căror părinți se află la muncă peste hotare depinde de cei cu care aceștia au rămas acasă.

„Dacă e o bunică responsabilă sau un alt tutore, atitudinea față de școală e conștiincioasă. În cazul când părinții sunt plecați, iar copii sunt rămași fără supraveghere, sigur că avem probleme. Din păcate, avem un număr mare de absențe nemotivate, iar la nivelul gimnazial și cel liceal avem nereușite școlare din cauza că părinții nu sunt acasă”, menționează directoarea.

Pilda lui moș Vasile Macari

Pe moș Vasile Macari l-am ajuns din urmă cu greu. Voinicește, la cei 71 de ani ai săi, venea cu sapa pe umăr de la prășit. Când îi spunem că vrem să vorbim despre vornicenenii plecați peste hotare, face o pauză lungă pe care o încheie cu un oftat.

A fost specialist-mecanic timp de 40 de ani și spune că ar mai fi muncit, dar acum nu prea este de lucru în sat. Spune că vede tot mai rar tineri pe ulițe și că doar de hram se mai înviorează satul.

„Era mult tineret, iar acuma sunt duși peste hotare. Înainte o brigadă de tractoare avea 100 de oameni, iar acum n-ai de unde să o iei. Înainte era foarte frumos, băieții făceau dansuri în fiecare duminică. Satul nostru era vestit și în sport, avea echipă de volei, iar acum băieții se adună numai de hram”, oftează resemnat bărbatul.

Moș Vasile are un fiu plecat în Cehia de 15 ani. „Îi aștept în august să vină, căci ei au concediul lor, nu cum vrem noi în Moldova, aici. Doi ani n-au fost, pentru că și-au cumpărat apartament acolo. Eu singur mă descurc, vorbim la telefon și ei îmi spun: „Tată, leapădă sapa!”, „Tată, leapădă pământul!”. Iată ce-mi spun ei! Da, dragul tatei, dar eu nu pot așa. Moldoveanul fără pământ nu-i moldovean”, zice Vasile Macari.
 
Acest material face parte din pachetul multimedia „Moldova Plus Migrația” realizat de AGORA în cadrul proiectului transfrontalier „Consolidarea Independenței în Mediile de Comunicare în Moldova, Ucraina și Georgia”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu Internews.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Cesiu 137, stronțiu și iod 131: Explicăm ce conțin norii radioactivi și cum funcționează pastila de Iodură de potasiu în organism

Cesiu 137, stronțiu și iod 131: Explicăm ce conțin norii radioactivi și cum funcționează pastila de Iodură de potasiu în organism

Ambasadorul Federației Ruse, invitat la Ministerul Agriculturii pentru discuții pe marginea sistării importurilor de produse agricole moldovenești

Ambasadorul Federației Ruse, invitat la Ministerul Agriculturii pentru discuții pe marginea sistării importurilor de produse agricole moldovenești

Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto

Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto

Advertoriale
Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultimă oră! Procurorii au descins cu percheziții la patru persoane, inclusiv ex-primara interimară Silvia Radu
  • 2
    Cel mai bun pilot al armatei ucrainene, ucis în luptă
  • 3
    Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto
  • 4
    Stop Fals: Deputatul Bogdat Țîrdea transmite falsuri (și) despre suprafața semănată cu grâu de toamnă
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.