• Salvează articol

Subiectul alimentației copiilor la grădiniță și la școală a ajuns din nou în atenția deputaților. Aleșii din comisia agricultură și industrie alimentară au chemat la raport Ministerul Sănătății și au rămas nemulțumiți de modul în care au loc achizițiile de produse și de banii alocați zilnic pentru a acoperi hrana unui copil. 

La raport a venit viceministrul Sănătății, Aliona Serbulenco, și le-a citit deputaților niște date statistice. 

Demnitara a spus că prin raioane s-au organizat mese rotunde și instruiri de personal, însă recunoaște că există lacune. „Mai există încă problema la subiectul conformării meniurilor. Au fost excluse produsele din carne procesată, laptele condensat, turtele, napolitanele și s-au redus pastele făinoase. S-a diversificat sortimentul fructelor și legumelor”, spune Serbulenco.

Tot ea însă declară că în meniurile pentru copii e un deficit de peste 40% de legume și cam tot atâta - de fructe. 

Serbulenco a subliniat că nu toate școlile au acces la apă curgătoare (82%), iar în 8% dintre instituții nu funcționează robinetele și lavoarele la intrare în cantină. De asemenea, doar jumătate dintre toți bucătarii (52%) au studii de specialitate și numai 9% au urmat cursuri de specialitate în ultimii cinci ani.

Viceministrul a precizat că meniurile școlare sunt verificate de lucrătorii medicali din instituție, dar a declarat că doar 84,5 % din instituțiile de învățământ au lucrători medicali.

La scurt timp, deputații i s-au adresat viceministrului cu întrebări. „De ce avem deficit de legume și fructe, dacă suntem țară agrară și chiar scoatem la export. De ce nu ne hrănim copii?”, a întrebat deputatul Petru Porcescu.

„Suma alocată per copil e mult prea mică pentru a acoperi necesitatea specificată de Ministerul Sănătății. Acum această sumă e 18 lei. Mulți conducători de instituții spun că mai ales toamna și iarna nu pot asigura rația de fructe și legume, pentru că deși suntem țară agrară fructele și legumele devin foarte scumpe. Ieșirea din situația este să le dea compot”, a explicat Aliona Serbulenco.

„Reiese că nesatisfăcător se alocă banii pentru alimentația copiilor”, a dedus președintele comisiei, Ion Balan. „Reiese că așa e”, a fost de acord viceministrul.

„Metoda licitațiilor, cu firme care propuneau prețuri mai ieftine, e o metodă proastă. Iese că alimentăm copiii cu produse de calitatea cea mai proastă. Cred că 100% de produse care le oferim copiilor trebuie să fie autohtone. Mai bune nu cred că sunt”, a propus Ion Balan, președintele comisie. Tot el a propus ca mâncarea copiilor să fie gătită zonal sau regional, ca să nu fie o problemă lipsa de bucătari.

„Este la nivel de discuții. Nu am identificat încă un agent economic care ar putea asigura calitatea necesară”, a răspuns însă Serbulenco. 

Alimentația copiilor a intrat în vizorul autorităților după ce anul trecut CNA a deconspirat mai mulți agenți economici și responsabili din grădinițe care au admis alimentarea copiilor cu produse alterate.

 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim