Va exista sau nu voință politică în Parlament pentru inițiativă? Răspunsul la această întrebare este, momentan, greu de aflat. Totuși, noi am făcut niște calcule pentru a oferi o perspectivă mai clară pe marginea acestui subiect. Iată-le mai jos.

PRO

Fracțiunea PLDM - 5 deputați

Liberal-democrații sunt cei care au venit cu inițiativa și tot ei au expediat sesizarea pentru avizul CC, emis de Curte prin hotărârea sa din 31 octombrie. La 6 octombrie curent, aceștia au propus un amendament prin care au solicitat ca introducerea limbii române să fie stipulată în proiectul de lege privind introducerea sintagmei de „integrare europeană” în Constituție, inițiativă promovată de PDM. Voturile PLDM, PL și a grupului PPEM nu au fost însă suficiente pentru ca inițiativa să treacă (află mai multe detalii AICI).

Grupul parlamentar PPEM - 10 deputați

Popular-europenii au fost primii care, după decizia CC de ieri, 31 octombrie, și-au declarat public susținerea pentru inițiativă și cei care au votat, alături de deputații PLDM și PL, pentru ca introducerea limbii române în Constituție să fie abordată „la pachet” cu introducerea sintagmei de „integrare europeană” ca vector de dezvoltare a Republicii Moldova. La fel, cei zece deputați sunt printre semnatarii sesizării către CC.

Fracțiunea PL - 10 deputați

Liberalii și-au pus semnătura, împreună cu parlamentarii din grupul PPEM, atât pe proiectul de lege al liberal-democraților, cât și pe sesizarea depusă la CC. Exponenții partidului s-au declarat în repetate rânduri susținători ai ideii înlocuirii „limbii moldovenești” din Constituție cu limba română, acesta fiind unu dintre dezideratele pentru care militează formațiunea.

4 deputați neafiliați

Nicolae Olaru (ex-PLDM), Iurie Dîrda, Artur Gutium și Vladimir Cernat (ex-PL) au semnat atât pe proiectul de lege privind modificarea alineatului 1 al articolului 13 in Constituție, cât și pe sesizarea la CC.

CONTRA

Fracțiunea PSRM - 24 de deputați

Socialiștii sunt categoric împotriva inițiativei. Aceștia și-au exprimat poziția atât prin declarații individuale, cât și prin comunicate de presă, motivând că „limba moldovenească” este un element de bază al specificului național al moldovenilor și că eliminarea acesteia din Legea Supremă este un atentat la valorile naționale. Mai mult, socialiștii acuză judecătorii CC pentru decizia lor, motivând că au cetățenie română și nu slujesc intereselor cetățenilor și a statului Republica Moldova.

„Pentru noi, limba noastră a fost și va rămâne moldovenească. Vom apăra dreptul moldovenilor de a-și numi limba moldovenească și vom împiedica în orice mod în Parlament excluderea conceptului de „limbă moldovenească” din Legea fundamentală a statului nostru”, spun reprezentanții PSRM.

Fracțiunea PCRM - 7 deputați

Într-o declarație de presă a formațiunii, Partidul Comuniștilor a condamnat decizia CC, afirmând că poziția PCRM este de păstare a actualei formulări din Legea Supremă, și anume de „limbă moldovenească”. „Oamenii cu cetățenia statului vecin nu au dreptul de a lua hotărâri în locul poporului moldovenesc”, spun comuniștii, cerând demisia magistraților Curții.

SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII

Cea mai mare parte a fracțiunii PDM - 35 de deputați (din 41)

Solicitat de Agora, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, a declarat că în interiorul partidului nu doar că nu s-a luat o decizie în acest sens, dar nici nu s-a discutat acest subiect.

Potrivit lui, cel mai probabil decizia se va lua în cadrul dezbaterilor din Parlament la acest subiect. „În privința articolului 13 nu există o hotărâre fermă, vor fi dezbateri, discuții în Parlament. Deputații au diferite păreri”, a spus Gămurari.

Într-adevăr, în cadrul fracțiunii democrate se pare că există o dezbinare la acest capitol, pentru că doar șase deputați democrați și-au pus semnătura pe inițiativă.

Dacă Andrian Candu a afirmat de mai multe ori că în Constituție trebuie să fie introdusă sintagma de limbă română, cu acest lucru nu par să fie de acord alți colegi de partid. Deputați ca Marian Lupu sau Dumitru Diacov sunt mai degrabă susținători ai ideii că discutarea problemei ce ține de limba oficială duce la dezbinarea societății.

Însăși declarația lui Candu de susținere a limbii române poate fi privită, într-un anumit contex, cu scepticism. Democratul nu a susținut examinarea la pachet a inițiativei, împreună cu inițiativa PD de introducere în Constituție a vectorului de „integrare eurpeană”. Fiind întrebat de ce nu a votat pentru, președintele Parlamentului a explicat că deși este susținător a limbii române, inițiativa de creare a grupului de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege pentru „integrarea europeană” din Constituție se referă strict la integrarea în UE și la o altă decizie a CC decât cea în care Curtea a decis că limba oficială în R. Moldova este româna”.

„Într-un anumit context, va fi nevoie și de modificarea articolului 13 din Constituție”, a adăugat demnitarul.

Totodată, menționăm că șase dintre cei 41 de deputați PD se numără printre cei 35 de parlamentari care au semnat atât proiectul de lege privind introducerea limbii române în Constituție, cât și sesizarea depusă la CC. Printre aceștia, am reușit să-i descifrăm pe Nicolae Juravschi, Nae-Simion Pleșca, Iurie Chiorescu, Ion Balan și Vladimir Hotineanu.

În cazul în care întreaga fracțiune PD ar susține inițiativa, aceasta ar trece cu 70 de voturi.

Amintim că pentru modificarea Constituției este nevoie de votul a 67 de deputați. Din totalul celor 101, astăzi avem următoarea configurație: