„Persoana căreia i se bloca contul, putea să conteste în instanța de judecată. Își punea o ștampilă în cancelaria instanței de judecată, iar banca era obligată să deblogheze banii. Serviciul anti-spălare a banilor de la CNA nici nu știa că tu ai mers în instanța de judecată și ai contestat. Cu acea foaie la bancă practic, în cinci minute mutai banii unde voiai tu. După aceasta când ajungea CNA la ședința de judecată persoana putea nici să nu se prezinte pentru că nu-l mai interesa dacă pierde sau nu dosarul, că banii du-te și îi caută”, a declarat Cristina Țărnă.Astfel, Țărnă spune că exact în perioada fraudei bancare, Centrului Național Anticorupție i se blocase acel buton roșu pe care ar fi putut apăsa și bloca banii în caz de suspiciune. Întrebată cu i-a aparținut inițiativa, fosta vicedirector a refuzat să dea nume, menționând că nu vrea să se bazeze doar pe informații din auzite. Aceasta însă a declarat că e vorba de un fost deputat care avea interese și influență mare în sistemul bancar.
„Se mai spune că această persoană ar fi fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.