În Republica Moldova există două realități economice paralele: una reflectă situația din întreaga țară, iar a doua din capitală. Discrepanţele economice dintre Chișinău şi restul ţării (cu excepţia municipiului Bălţi) sunt enorme și în continuare creștere. Constatările aparțin experților de la Centrul analitic Independent Expert-Grup și se conțin în studiul „Dezvoltarea regională și două realități paralele”, semnat de Iurie Morcotîlo.
Pentru întreaga țară, cu excepția capitalei, economia este una preponderent agrară, în timp ce în Chișinău şi, parțial, Bălţi, aceasta este preponderent axată pe servicii şi industria prelucrătoare. Pe lângă diferențele structurale, se denotă un nivel excesiv de concentrare geografică a activității economice și sociale în capitală.
Discrepanțele regionale uluitoare se confirmă şi la produsului regional brut (PRB). Astfel, conform estimărilor, în 2012 în municipiul Chişinău era concentrată 47.5% din PIB la nivel naţional şi în Bălţi circa 6.1%, urmat de U.T.A. Gagauzia cu 3.8%.
Dinamica Investițiilor, care joacă un rol important în diminuarea dezechilibrelor regionale, demonstrează, în termeni absoluţi la nivel naţional, o enormă divergenţă, în mare parte din cauza creşterii semnificative a ponderii municipiului Chişinău, care a crescut continuu din 2007 de la 12,6% până la 62% în 2012. Dacă analizăm media pe 2009-2012 a ponderii investiţiilor din Bugetul de Stat, pe lângă Chişinău, cei mai mari recipienţi sunt Hânceşti (6,28%), Orhei (4,60%), UTA Gagauzia (3,90%), Cimişlia (3,50%), municipiul Bălţi (3,40%) şi Străşeni (2,63%) Astfel, doar aceste şase unităţi teritorial-administrative au primit împreună aproximativ 25% din totalul investiţiilor din BS.
Investiţiile private sunt repartizate şi mai neuniform decât cele publice și manifestă aceeași tendinţă de divergenţă la scară naţională. Principalul catalizator al divergenţei este municipiul Chişinău, care a continuat să atragă cea mai mare parte a investițiilor, mărindu-și cota de la 56,7% în 2005 până la circa 70% în 2012. Tendința de atragere a investiţiilor în regiuni practic nu sa schimbat pe parcursul ultimului deceniu, rezultând din dinamica laterală a indicelui de variaţie.
În acest contxt, experții vin cu următoarele recomandări:
- Elaborarea şi definitivarea statisticii regionale complexe, care să corespundă celor mai înalte standarde internaţionale
- Fortificarea și lărgirea capacităţilor de autofinanţare a APL. Pe lângă instrumentele stipulate în Legea privind finanţele publice locale, ar fi benefic de stimulat APL la nivel raional de contractat împrumuturi pentru cheltuieli de capital, în special emiterea bondurilor de infrastructură..
- Intensificarea procesului de reformare şi fortificarea cadrului instituţional la nivel de APL.
- Dezvoltarea regională trebuie să fie însoţită de reforme structurale, şi anume prioritizarea celor mai dinamice sectoare - industria prelucrătoare şi de servicii.
Vezi și aceste știri
Cele peste 1,6 milioane de euro introduse prin contrabandă la vama Leușeni în aprilie 2020 - confiscate în totalitate la bugetul de stat
Andrei Spînu pleacă la Sankt-Petersburg pentru a discuta aprovizionarea R. Moldova cu gaze naturale (LIVE)
