• Salvează articol

Sute de jurnaliști și zeci de lideri politici s-au adunat la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles, la cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic. Întâlnirea a fost însă una neutră la limita precauției, la care nu s-a luat nicio decizie crucială. La mijloc de criză a migranților și a lucrărilor de Brexit, UE rămâne rece la solicitările de integrare a țărilor partenere, inclusiv și la declarația semnată de Moldova, Ucraina și Georgia privind perspectiva de aderare.

Înalții oficiali UE au oferit declarații diplomatice, fără însă a se angaja în promisiuni directe. Unul dintre puținele răspunsuri directe a venit de la Jean-Claude Junker, care a afirmat că nici R. Moldova, nici Ucraina, nu trebuia să se aștepte la un plan de acțiuni din partea UE.

„Precum am spus inițial, acesta nu a fost un summit de lărgire sau de asociere. Desigur, țările vizate precum Moldova, Ucraina sau Georgia, sunt pe drumul lor cinstit spre UE și noi deja am încheiat cu ei atâtea acorduri încât trebuie să ne străduim și să le implementăm pe cele deja încheiate”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker. 

Această perspectivă, cel puțin în declarații oficiale, pare să fie acceptată și de premierul moldovean.

„Noi conștientizăm că Parteneriatul Estic nu este un instrument de aderare la Uniunea Europeană, dar perioada noastră una complicată și trebuie să recunoaștem acest lucru, importantă fiind recunoaștere aspirațiilor partenerilor din est”, a declarat Filip la conferința națională de după Summit.

Totuși, afirmația vine în contradicție cu un document semnat în această vară de Moldova, Georgia și Ucraina. Cele trei țări cereau un răspuns în privința perspectivei de aderare. Se pare că între timp oficialii au și renunțat la ea, deși așteptau un „verdict” la summit.

„Republica Moldova a avut o abordare constructivă și moderată atunci când a negociat această declarație, noi fiind absolut realiști. Atunci când vorbim de integrarea europeană sau de apropierea de UE, noi suntem absolut conștienți că vorbim mai mult de materie politică internă”, a ținut să spună Filip.

În general, Republica Moldova a fost mai mult absentă la summit, focusul fiind de data asta pe Armenia. Cel mai important eveniment a fost semnarea memorandumului pentru asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro.

„Prima tranșă va fi precedată de îndeplinirea a zece condiții, dintre care majoritatea au fost deja realizate de Republica Moldova. Cu siguranță în decembrie, și restul 3 sau 4 vor fi îndeplinite pentru a primi prima tranșă din acordul de asistență macrofinanciară”, a declarat prim-ministrul.

Delegația Uniunii Europene în Moldova nu se arată însă atât de sigură. Aceasta a anunțat că semnarea memorandumului nu înseamnă imediat și primirea banilor. La asta se adaugă și declarațiile neoficiale ale înalților reprezentanți UE. Ei spun că Moldova a încetat să mai fie o poveste de succes când a admis o fraudă bancară de proporții și o justiție selectivă. La capătul celălalt al firului, moldovenii sunt anunțați că... „Acest summit al parteneriatului estic este un succes politic al tuturor părților participante la summit și, desigur, pentru Republica Moldova”, potrivit lui Filip.

 

 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim