foto: primul ministru chinez, alături de omologul său din Ungaria, Victor Orban și Bulgaria, Boyko Borisov la Budapesta. sursa foto: Attila Kisbenedek, AFP. Alături de oficiali chinezi, la summitul au participat liderii și reprezentanții ai 16 țări - Ungaria, Albania, Bulgaria, România, Polonia, Bosnia, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovacia și Slovenia. Potrivit Ministerului de Comerț chinez, până acum China a investit aproape 6 miliarde de euro în acestă regiune, acordând prioritatea companiilor și proiectelor de telecomunicații, energie regenerabilă, chimie și instalații mecanice. „Aceste investiții fac parte dintr-o strategie de intrare pe piața europeană, întrucât 11 dintre aceste țări sunt membre ale Uniunii Europene. China intenționează să le folosească ca o bază pentru a se extinde și în alte domenii de activitate pe continent", susține Agnes Szunomar, experta în relații internaționale de la Academia Ungară de Științe.Aceste promisiuni bănești ascund noi provocări pentru coeziunea europeană, susține EL PAÍS. „Ele duc la o schimbare de calcule în politica externă a statelor membre și reduc capacitatea Uniunii Europene de a adopta o poziție comună în chestiuni importante precum cele care țin de Marea Chinei Meridionale", scriu Mikko Huotari și Thilo Hanemann într-un studiu al Institutului Mercator de Studii Chineze, un „think tank". Acest punct de vedere pare a fi susținut de întâmplări ce au avut loc în ultimul an, antenționează sursa citată. Grecia, un important beneficiar al investițiilor chineze, a blocat în această vară o declarație europeană care condamnă represiunile Chinei împotriva activiștilor civici. În martie Ungaria a făcut același lucru.