
CC: Stimularea financiară a agenților constatatori ai polției este constituțională
Stimularea financiară a agenților constataori ai IGP, în mărire de 25% din sumele încasărilor din contravenții, este constituțională. Decizia îi aparține Curții Constituționale (CC), care a examinat sesizarea depusă de către deputatul socialist Vladimir Odnostalco, pentru controlul constituționalității art. 21/2 din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI.
・
Articolul 21/2 din legea menționată, stabileşte că „Agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne care, prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei. Procedura de stabilire a stimulărilor menţionate se va efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern".
Autorul sesizării a pretins, în esenţă, că prevederile contestate sunt contrare principiului egalității prevăzut de articolul 16 din Constituţie.
Curtea Constituţională a respins sesizarea și a recunoscut constituționale ambele articole.
Curtea a menționat că legiuitorul, având în vedere specificul activității unor categorii de salariați, poate interveni pentru a stabili sporuri și stimulente, care să diferențieze în funcție de categoriile de personal.
Curtea a constatat că potrivit Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, acesta este funcţionar public cu statut special, căruia i se acordă grade speciale.
În Hotărârea nr.30 din 11 decembrie 2014, Curtea a constatat că funcţiile nu pot fi calificate ca identice, or, fiecare funcţie are particularităţile sale specifice şi condiţiile în care acestea sunt exercitate. La fel, Curtea a menționat că, prin prisma prevederilor legale, compararea funcţiilor şi a sistemului de salarizare se efectuează luând în considerare complexitatea competenţelor solicitate, gradul de angajare şi de responsabilitate în exercitarea prerogativelor de putere publică, precum şi nivelul instituţiilor în ierarhia organelor statului.
Așadar, Curtea a reținut că agenții constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, având un statut special, cu drepturi și obligații specifice statutului, precum și având în vedere existența factorilor de risc în cadrul activităţii acestora, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de agenți constatatori din cadrul autorităților publice.
Mai mult, Curtea a relevat că deși prevederile contestate stabilesc stimularea financiară trimestrială a agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat, în cazul în care procesul verbal cu privire la contravenție este anulat de instanța de judecată, agentului constatator i se va reține suma de care a beneficiat anterior.
Prin urmare, Curtea a reținut că în ipoteza unor abuzuri ale agenților constatatori la stabilirea amenzilor contravenționale, procesele verbale întocmite pot fi contestate în instanța de judecată care, potrivit Codului contravențional, dispune de plenitudinea competenței în vederea stabilirii vinovăției persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional; existența circumstanțelor atenuante și/sau agravante; necesitatea sancționării și, după caz, caracterul sancțiunii contravenționale.
La fel, Curtea a observat că Inspectoratul General al Poliţiei este în drept să înainteze împotriva agentului constatator acțiune de regres privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale.
În acest sens, Curtea a subliniat că agentul constatator urmează să manifeste un comportament loial și să acționeze cu bună credință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În același timp, CC a menţionat că legislatorul dispune de competenţa de a acorda funcţionarilor sporuri, stimulente, premii la salariul de bază. Legislatorul este în drept, totodată, să diferenţieze sporurile în funcţie de categoriile de personal, le poate modifica, suspenda sau chiar anula.
Astfel, în temeiul celor expuse, Curtea a reţinut că adoptarea prevederilor contestate se înscrie în marja de apreciere a Parlamentului şi nu contravine articolului 16 alin. (2) din Constituţie.
Vezi aici întreaga hotătâre.
Hotărârea CC este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova.