
Proiectul de relaxare a răspunderii pentru infracțiuni economice, modificat pentru a patra oară, stârnește noi semne de întrebare
Proiectul de lege prezentat la 31 octombrie de ministrul Justiției și care, potrivit autorilor, are scopul de a reduce presiunile care se fac asupra business-ului din Moldova, este privit în continuare cu reticență de către juriștii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), cei care au evidențiat mai multe semne de întrebare legate de inițiativă. Deși în noua redacție (cea de-a patra) prezentată luni, 18 decembrie, a fost eliminată eliberarea de răspundere penală pentru activitatea de creditare, gestiunea sau supravegherea băncilor, aceasta ar conține unele prevederi „otrăvite” care, potrivit celor de la CRJM, nu-și au locul în proiect și trebuie excluse.
・
„Inițial proiectul prevedea eliberarea de răspundere penală pentru infracțiunile legate de activitatea de creditare sau de acordare a despăgubirii de asigurare - și cele legate de gestiunea sau supravegherea băncilor (n. r. - de care ar fi putut beneficia Ilan Shor). Ulterior urmare a presiunii societății, aceste articole au fost excluse”, a spus expertul CRJM, Daniel Goinic.
Deși afirmă că inițiativa legislativă este, per general, una bună, care va facilita activitatea businessului moldovenesc, reprezentanții CRJM evocă unele prevederi care „nu au nimic cu businessul”.
„Se prevede eliberarea de răspundere penală pentru infracțiunile: poluarea solului, a apei, a aerului, încălcarea regimului de administrare și protecție a fondului ariilor naturale protejate de stat”, afirmă Daniel Goinic.
„Plus, se mențin utilizarea abuzivă a informațiilor priveligiate pe piața valorilor mobiliare, practicarea activităților profesioniste pe piața financiară nebancară fără licență, încălcarea cerințelor privind activitatea profesionistă pe piața financiară nebancară etc.
Proiectul nu justifică în niciun fel de ce aceste infracțiuni ar trebui să cadă sub incidența liberării de răspundere penală”, spune juristul.
„Având în vedere modul cum aceste infracțiuni sunt comise și fenomenul răspândit al acestor abateri, inclusiv de preluare prin scheme raider a afacerilor, nu înțeleg necesitatea acestui mecanism.
Dacă Codul penal este modificat, această prevedere va produce efecte perpetuu și retroactive. Orice persoana va putea pretinde liberarea de răspundere penală atât pentru infracțiunile deja comise, cât și pentru infracțiunile pe care le va comite în viitor”, afirmă Daniel Goinic.
Noua versiune a proiectului de lege nu a fost încă publicată.
Ieri, Ministerul Justiției a organizat discuții pe marginea proiectului de lege, la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai instituțiilor de stat, printre care Procuratura Anticorupție (PA) și CNA.
Reprezentanții mediului de afaceri s-au pronunțat, în general, pentru această inițiativă. Aceeași poziție a adoptat-o și șeful PA, Viorel Morari.
----------------------------------------
În continuare, vă prezentăm câteva aspecte legate de proiect, scoase în evidență de CRJM:
1. Ministerul Justiției insistă în continuare pe eliberarea de răspundere penală pentru următoarele infracțiuni (pe care CRJM le consideră le fel necesare de a fi excluse din proiect):
- Articolul 245/3. Utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate pe piaţa valorilor mobiliare;
- Articolul 245/6. Practicarea activităţilor profesioniste pe piaţa financiară nebancară fără licenţă;
- Articolul 245/7. Încălcarea cerinţelor privind activitatea profesionistă pe piaţa financiară nebancară;
- Articolul 245/9. Împiedicarea realizării drepturilor asociaţilor (acţionarilor) societăţii comerciale şi privarea nelegitimă de aceste drepturi
2. Se mai prevede eliberarea de răspundere penală pentru infracțiunile: poluarea solului, a apei, a aerului, încălcarea regimului de administrare și protecție a fondului ariilor naturale protejate de stat.prevede eliberarea de răspundere penală pentru infracțiunile: poluarea solului, a apei, a aerului, încălcarea regimului de administrare și protecție a fondului ariilor naturale protejate de stat etc.
3. La art. 90 (Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei) au fost menținute următoarele infracțiuni.
- Articolul 245. Abuzurile la emiterea titlurilor de valoare;
- Articolul 2451. Manipularea pe piaţa valorilor mobiliare;
- Articolul 2452. Încălcarea legislaţiei la ţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare;
- Articolul 2455. Refuzul intenţionat de a dezvălui şi/sau prezenta informaţiile prevăzute de legislaţia privind piaţa financiară nebancară sau bancară;
- Articolul 2458. Încălcarea legislaţiei la desfăşurarea activităţii de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele;
- Articolul 24510. Obţinerea ilegală şi/sau divulgarea informaţiilor ce constituie secret comercial sau bancar;
- Articolul 24511. Încălcarea legislaţiei privind activitatea fondurilor nestatale de pensii;
- Articolul 24512. Încălcarea legislaţiei privind activitatea birourilor istoriilor de credit;
- Articolul 2601. Înterceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice;
- Articolul 2602. Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic;
- Articolul 2603 Perturbarea funcţionării sistemului informatic;
- Articolul 2604. Producerea, importul, comerciali zarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare;
- Articolul 2605. Falsul informatic;
Astfel, infracțiunile în cauză, țin de manipulările cu valorile mobiliare, cele săvârșite pe piața financiară bancară sau nebancară și cele care încalcă confidențialitatea/integritatea datelor și a sistemelor informatice. Anterior, CRJM a elaborat o opinie juridică prin care a menționat despre inoportunitatea acestui temei/mecanism.
4. La fel, a fost menținut următorul text „instanța de judecată aplicând pedepsele prevăzute de prezentul cod, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului”, fapt care presupune că judecătorul va fi impus mereu prin lege să dispună aplicarea acestei pedepse față de oricare persoană învinuită de săvârșirea uneia din infracțiunile menționate mai sus, fapt ce distorsionează vădit principiul intimei convingeri a judecătorului la analizarea dosarului/pronunțarea sentinței.