Remanierea guvernamentală anunțată de conducerea Partidului Democrat este mai degrabă un șiretlic prin care guvernarea încearcă să păcălească atât electoratul, cât și partenerii de dezvoltare. De această părere este experta Raluca Răducanu. Potrivit ei, dintre toate schimbările anunțate, cea de la Reintegrare demonstrează din plin caracterul acestui scenariu. Vezi mai jos comentariul integral oferit pentru AGORA de Raluca Răducanu.
Remanierea guvernamentală, iluzia tehnocrației și obsesia puterii
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis!”
Replică clasică a literaturii române și, aparent, principiu de guvernare la Chișinău; să se remanieze, primesc, dar să nu se schimbe mecanismul de putere, noua formulă guvernamentală anunțată de Vladimir Plahotniuc pare o scamatorie politică menită să păcălească atât electoratul cât și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
O scamatorie stângace din mai multe motive: în primul rând, pentru că, deși una dintre mizele probabile este dispersarea atenției electoratului dinspre PDM spre alți actori politici mai mult sau mai puțin independenți, remanierea nu a fost anunțată de premier, ci de însuși liderul PDM la sediul PDM. Apoi, pentru că, deși Vladimir Plahotniuc a vorbit despre tehnocrație, majoritatea portofoliilor urmează să fie ocupate nu de tehnocrați, ci de foști membri de partid care și-au demonstrat limitele și docilitatea în cadrul activității anterioare din guvernele AIE. Nu în ultimul rând, deoarece, deși Vladimir Plahotniuc a anunțat intensificarea procesului de integrare europeană, relația dintre capitalele vestice și Chișinău a depășit faza dialogului intermediat de figuri politice frecventabile - Republica Moldova a primit atât de la FMI cât și de la UE o listă de condiții pe care guvernarea de la Chișinău trebuie să le respecte pentru a continua să beneficieze de suport financiar occidental; absența reformelor și refuzul de a le implementa nu mai pot fi compensate prin strategii de PR.
Dintre toate schimbările anunțate, cea care devoalează, însă, cel mai bine caracterul acestei remanieri este cea de la Reintegrare. Înlocuirea lui George Bălan, un profesionist cu un profil tehnocrat mult mai accentuat decât al majorității noilor numiți, care, de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea în cadrul procesului de negociere cu liderii de la Tiraspol, atât în format local cât și internațional, cu o persoană fără expertiză într-un domeniu care, deși nu este în topul priorităților populației, e fundamental pentru securitatea Republicii Moldova nu este un indicator al eficientizării actului de guvernare, ci seamănă, mai degrabă, cu nevoia de control total. Or, să îți imaginezi că în procesul de reglementare a conflictului transnistrean nu ai nevoie de profesioniști, ci poți gestiona singur relația cu Federația Rusă în beneficiul Republicii Moldova, într-un an care se anunță complicat din acest punct de vedere, e fie un semn al pierderii simțului măsurii, fie al unei înțelegeri la care ai ajuns deja și nu vrei să fii deranjat de profesioniști independenți.
Reglementarea conflictului transnistrean este procesul care poate îngropa definitiv orice parcurs european al Chișinăului. În beneficiul cui ar fi păstrarea Republicii Moldova într-o zonă gri, departe de reforme și de solicitări de consolidare a democrației și a statului de drept?
Vezi și aceste știri
Dodon despre proiectul politic a lui Ceban: Primarul nu a consulat și nu trebuie să consulte cu noi această decizie
EDITORIAL | Istoria trădării Annei Frank ca preambul la o discuție sinceră despre traumele noastre colective
