Alina Matiș: Se tot vorbeşte despre un război al informaţiilor, despre aşa-zişi agenţi ai haosului rusesc. Cum simţiţi dumneavoastră influenţa Rusiei în România? Cum se manifestă ea?

Vladimir Socor: România nu reprezintă o prioritate pentru proiectele agresive ale Rusiei. Rusia are alte ţinte ale reexpansiunii în momentul de faţă. Ţinta principală este, desigur, Ucraina, o ţintă secundară, dar activă, este Republica Moldova. Rusia doreşte să-şi consolideze câştigurile deja realizate în Caucazul de Sud, doreşte ca prioritate să-şi consolideze baza geopolitică, geostrategică pe care a obţinut-o în Siria, începând cu 2015 şi Rusia doreşte îndeosebi să-şi mărească influenţa politică şi economică pe care deja o deţine în Europa Occidentală, folosind armele corupţiei, armele exportului de corupţie, care merge împreună cu exportul de resurse energetice. Aceste două tipuri de exporturi sunt inseparabile în politica externă a Rusiei. În plus, avem noul fenomen, al intervenţiei directe a Rusiei în alegerile din state occidentale. Cu alte cuvinte, vechea noţiune de împărţire în sfere de influenţă nu mai este valabilă. Împărţirea în sfere de influenţă are ca bază trasarea pe hartă a unor linii concrete de demarcaţie - împărţirea între lumea liberă şi lumea neliberă, controlată de Rusia. Rusia lui Putin nu mai recunoaşte noţiunea de sfere de influenţă. Rusia lui Putin pătrunde adânc, în profunzime, în teritoriu şi instituţii, în ceea ce se numea anterior "sfera de influenţă a Occidentului". Nu mai există o linie concretă de demarcaţie. Rusia recrutează politicieni în Occident - şi nu numai în Occident, şi în alte ţări, în ţările care au devenit membre ale NATO şi ale Uniunii Europene. Rusia recrutează politicieni, Rusia achiziţionează companii în energie şi în alte sectoare, Rusia intervine direct şi indirect în alte alegeri, Rusia foloseşte războiul cibernetic pentru a manipula grupuri sociale unele împotriva celorlalte. Rusia citeşte cu multă acurateţe contradicţiile sociale care au apărut în ţările libere. Rusia nu creează aceste contradicţii, dar le exploatează.

https://www.digi24.ro/embed/stiri/externe/sua/interviu-ce-inseamna-pentru-europa-inca-6-ani-cu-putin-898846?video=0&width=570&height=320

Le citeşte cu atenţie şi le exploatează corespunzător, trecând peste orice linie de demarcaţie care ar fi putut exista anterior în termeni de sfere de influenţe. Apropo, eu nu folosesc termenul de "Federaţia Rusă" niciodată, deoarece Rusia nu este o federaţie. Rusia este guvernată printr-o piramidă a puterii, centralizată în mâinile Kremlinului. Federaţia este un simplu paravan, dar să vorbim despre Rusia ca de o federaţie şi să ne referim la ea în mod politicos ca Federaţia Rusă este o lipsă totală de sens. Rusia este o despotie. Nu e o federaţie, e o despotie cu putere centralizată. Deci în Rusia alegerile prezidenţiale, ca, de altfel, şi cele parlamentare, nu sunt alegeri competitive. Sunt alegeri regizate, cu deznodământul cunoscut dinainte. Pentru Vladimir Putin, problema care se pune nu este atât a procentajului cu care va câştiga, dar este procentajul prezenţei la vot. Pentru domnul Putin e important să creeze în exterior aparenţa unui consens politic intern în Rusia, în jurul domnului Putin ca persoană.

Citește mai departe pe digi24.ro.