Vladimir Putin este abia al treilea președinte al Rusiei, în situația în care niciun țar sau conducător al URSS nu au fost aleși direct de popor. Ceilalți doi președinți aleși au fost Dmitri Medvedev și Boris Ielțân, care nu mai este în viață.

În contrast, SUA care au sub 250 de ani de la fondare, au deja 45 de președinți, aproape toți aleși prin vot direct, în timp ce în Moldova avem doar pe actualul președinte Igor Dodon și pe Petru Lucinschi, iar în România - patru șefi de stat.

Candidatul puterii a câștigat întotdeauna alegerile din Rusia, cel mai strâns scor fiind cel din 1996, când candidatul comuniștilor a luat 40%. Din 1996 până în prezent, candidatul puterii a acumulat tot mai multe procente, culminând cu ultima victorie a lui Putin, care a strâns 77% din voturi.

În același timp, niciun alt candidat decât cei ai comuniștilor n-au reușit să obțină mai mult de 10%, iar candidații liberali abia dacă adunau 7%.

Surprinzător, nu Putin este candidatul care a luat cel mai bun scor la toate alegerile. Dmitri Medvedev a înregistrat în unica sa campanie 70.3% din voturi, în timp ce Vladimir Putin a adunat în medie 65.9% în cele 4 campanii. Recordsmenul la participări, Vladimir Jirinovschi, a participat de 6 ori, adunând în mediu 6.2%.

Votul rușilor în afara țării nu a fost chiar așa de spectaculos ca în cele din diaspora moldovenească sau românească. În total, peste 400.000 de cetățeni ruși au votat în afara Federației Ruse, adică un procent foarte mic din numărul total de alegători.

Citește și: Mai mulți decât în Crimeea. În regiunea transnistreană, 96,4% de alegători au votat pentru Putin

Din toate cele peste 300 de secții deschise în afara Federației Ruse, cele mai multe, 27, au fost deschise în Moldova. Altele 25 - în Kazahstan, 16 în așa-numita Abhazie, 13 - în Israel, doar 11 în Germania ș.a.

În state din occident cu o diasporă rusească mare, numărul secțiilor deschise a fost foarte mic. Dintre secțiile deschise în Moldova, doar una a fost la Chișinău, una la Comrat și restul - în regiunea transnistreană, unde au votat un număr record de peste 70000 de persoane.

Să vedem și cum s-a votat în Rusia. În toate subiectele Federației, a câștiga detașat Putin. Am analiza indicatorul statistic coeficientul de variație între rezultatele fiecărui candidat pe diferite subiecte ale federației și am obținut următoarele date:

Rezultatul lui Putin variază foarte puțin de la o regiune la alta, devierile fiind nesemnificative din punct de vedere statistic, majoritatea regiunilor acordându-i circa 75-82%. Pe de altă parte, cea mai mare variație a scorurilor au înregistrat-o Grigori Iavlinskii și Ksenia Sobciak, ceea ce înseamnă că ei au avut în unele regiuni scoruri relativ mai mare, iar în altele - foarte mici.

Ca fapt divers, Ksenia Sobciak, care a reușit să adună sute de persoane la un seminar la Chișinău, în timpul campaniei electorale, unde a vorbit despre branding personal, a obținut doar 30 de voturi la secția de vot deschisă la Chișinău.

Dacă revenim la câștigătorul alegerilor Vladimir Putin, regiunile care l-au votat cel mai masiv sunt localizate preponderent în Caucaz și teritoriile anexate cu 4 ani în urmă - Crimeea și Sevastopol. Cel mai puțin a fost votat în unele regiuni din Siberia, dar oricum, cel mai mic scor a fost impunător - 64.4% - în republica Saha-Iakutia.

Astfel, Putin devine unul dintre cei mai longevivi lideri ai Rusiei din ultimii peste 100 de ani. El deja l-a întrecut pe Brejnev și până la închierea mandatului îl va întrece și pe Nicolai al II-lea după durata aflării la conducere. Totuși, Putin va avea nevoie de un al 5-lea termen pentru a-l întrece și pe Stalin.