Potrivit Ministerului Justiției, proiectul este promovat în cadrul implementării reformei justiției, anunțate la începutul anului curent, și prevede ajustarea Codului civil la legislația Uniunii Europene și la practica internațională în domeniu.

Principalele modificări se referă la:

a) garanții suplimentare acordate consumatorilor și persoanelor vulnerabile;

b) ajustarea terminologiei la cea folosită în legislaţia Uniunii Europene şi a altor state ale căror limbi oficiale sunt limbi romanice ;

c) revizuirea regimului clauzelor contractuale, a termenelor de prescripție, a valabilității contractelor și a limitelor libertății contractuale;

d) revizuirea drepturilor personalităţii şi a limitelor acestora;

e) prevederi noi privind patrimoniul și moștenirea

f) responsabilizarea administratorilor persoanelor juridice de drept privat;

g) stabilirea caracterului constitutiv al registrelor de publicitate, care în prezent au doar un caracter declarativ.

„Este rezultatul unui efort consistent de peste patru ani. A participat și mediul academic, au fost făcute peste 70 de ședințe și s-au audiat peste 400 de propuneri. S-a ținut cont de ultimele evoluții pe plan european și mondial. S-au examinat bunele practici din peste 15 coduri civile. Modernizarea Codului Civil urmărește să facă legislația mai clară și mai previzibilă, să reglementeze mai bine limitele personalității și să protejeze mai bine valabilitatea contractelor, ceea ce va avea un rezultat pozitiv în securizarea raporturilor civile și va avea un impact asupra mediului de afaceri”, a declarat ministrul Justiției, Victoria Iftodi.

Proiectul Legii privind modernizarea Codului civil și a cadrului conex urmează a fi transmis Parlamentului pentru adoptare.