Unirea din 1918 a smuls Basarabia dintr-un război civil sângeros. Regimul sovietic a fost inaugurat de o confruntare dură care a dus în trei ani la 13 milioane de victime. Dar în perioada interbelică, Basarabia s-a aflat pe tabla de şah a agenţilor NKVD. Nistrul era o graniţă uşor de trecut. Cel mai grav incident a fost tentativa de insurecţie din 1924 de la Tatar-Bunar. Dar armata română a readus repede ordinea. În 1940, din cauza Pactului Ribbentrop-Molotov, adică a înţelegerii dintre Hitler şi Stalin, istoria Basarabiei intră într-o epocă dramatică.

https://www.digi24.ro/embed/special/campanii-digi24/centenar-100-de-ani-de-viitor/reportaj-despre-unire-in-satul-lui-dodon-904685?video=0&width=570&height=320

În replică, preşedinţia Republicii Moldova a patronat realizarea unui documentar menit să demonstreze că statul moldovean s-a format din cele mai vechi timpuri separat de naţiunea română.

Preşedintele Igor Dodon a avertizat la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate de la începutul lui martie că cei care periclitează "statalitea Republicii Moldova" s-ar putea confrunta cu probleme penale. Jurişti şi politicieni din opoziţie susţin că un astfel de scenariu este exclus într-o ţară cu veleităţi europene.

„Nu există un pericol real şi o bază juridică și mi-e greu să-mi imaginez cum un politician ar îndrăzni să deschidă dosare penale unui număr impunător de oameni. Dacă judecăm după sondajele recente, sunt poate chiar 30 de procente care sprijină ideea unirii. E un fals. Și Dodon, și alții din zona sa politică spun că da, aceste declarații de unire pun în pericol statalitatea Republicii Moldova. Statalitatea Republicii Moldovei o pun în pericol politicienii iresponsabili și corupți pentru că din cauza acestor oameni, cetățenii pleacă de aici și riscăm să ajungem o țară fantomă. Din cauza acestor oameni am ajuns să avem instituții care nu ne reprezintă pe noi, ci reprezintă mai degrabă niște clanuri, niște grupuri de interese. Aici sunt pericolele cele mai mari pentru statul Republica Moldova și implicit pentru cetățeni”, spune Maia Sandu, președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”.

Preşedintele raionului Ialoveni, Anatolie Dimitriu, este unul dintre iniţiatorii acţiunilor culturale care s-au transformat apoi în declaraţii de Unire. Presiunile mediatice anti-unioniste l-au determinat, de la 1 martie, să renunţe la funcţia publică. Spune că starea de aşteptare şi incertitudinea zilei de mâine i-a determinat pe oameni să nu mai apeleze la policieni, fie ei şi pro-europeni sau pro-unionişti, şi să pornescă Unirea de jos în sus.

„Ne-au furat unirea și istoria încă de la 90 încoace de când trebuia să facem pași, începând de la Podul de Flori, nimeni nu ne interzicea, dar ne-am lăsat în nădejdea „celor mari" și doar ne-au folosit, prin segmentul de dreapta, dar niciodată nu și-au dorit. Ne-am trezit și dacă n-o să facem noi, n-o sa facă nimeni”, spune Anatolie Dimitriu, fostul președinte al raionului Ialoveni.

Bucureştiul se arată rezervat, notează sursa. Chestiuni dificile strategic incluzând aici problema energetică din Transnistria, lipsa conexiunilor electrice şi de gaz cu România şi impactul în regiune al unui ipotetic proiect de Reunificare a Basarabiei cu România apar extrem de rar pe agenda oficială de la Bucureşti. Declaraţia Parlamentului reunit pe 27 martie, deşi binevoitoare, a fost adoptată în lipsa preşedintelui României cel care, potrivit Constituţiei, girează chestiunile strategice şi de politică externă. Iar mesajul Palatului Cotroceni a invocat din nou posibila desfiinţare a graniţei cu Rep. Moldova prin aderarea statului vecin la Uniunea Europeană, fără nici o referire la declaraţiile de unire.

Sadova, locul cu mulți Dodoni

În ciuda valului de unionism, ideea Unirii provoacă dispute. La Sadova, comuna natală a preşedintelui Igor Dodon, unioniştii, inclusiv primarul, au organizat o adunare şi au încurajat semnarea unei Declaraţii de Unire. Consilierii - mulţi socialişti - au contracarat cu o decizie privind statalitatea Republicii Moldova. Pro şi contra Unire, pe majoritatea oamenilor din Sadova îi cheamă Dodon şi majoritatea sunt rude. Inclusiv cu preşedintele Republicii.

Citește continuarea pe digi24.ro.