„Să presupunem că sunteți un angajator și un angajat dorește să primească un salariu de 10 mii lei. La prima vedere totul e clar, dar, în realitate, totul e mult mai complicat, iar acele 10 mii sunt doar un vârf de iceberg. În primul rând, în Moldova, oamenii când spun salariu, au în vedere, în 95% din cazuri - salariul net, adică suma pe care o primesc pe card, ceea ce-i o abordare greșită din start. În fine, să presupunem că salariatul nostru dorește să primească anume 10 mii lei pe card. Am estimat că în acest caz, dacă salariatul n-are și alte venituri, lui i se deduc 13.2% din salariu ca impozit pe venit, 4.5% - prime de asigurare în medicină și 6% - fondul de pensii. Astfel, de fapt, salariul brut reprezintă nu 10 mii lei, ci 13.106 lei - iar în baza acestuia se fac toate celelalte calcule”, spune Mihai Bologan.

Angajatorul mai achită pe lângă salariul brut și 23% contribuții pentru asigurări sociale și 4,5% prime de asigurări medicale. Astfel, suma cheltuită de angajator deja e 16,7 mii lei. Pe lângă asta, se mai percepe și un comision bancar, care poate varia de la o bancă la alta.

„Pentru ca un angajat să aibă un spațiu de lucru și să poată activa în mod normal, se mai fac anumite cheltuieli fixe și variabile pe care le-am estimat la circa 1447 de lei pe lună, dar care poate varia foarte mult. În general, costă mult chiria spațiului de lucru și investițiile în locul de muncă. Astfel, costurile lunare per angajat au depășit deja 18 mii de lei. Dacă presupunem că e vorba de o companie ce prestează servicii, așa cum este Date Inteligente SRL, atunci cel mai probabil că se va aplica cota TVA de 20% la vânzarea serviciilor. În așa mod, angajatul ar trebui să contribuie direct sau indirect la vânzări de aproape 22 mii de lei, doar pentru ca el să poată primi acei 10 mii pe card”, mai precizează antreprenorul.

„De asemenea, deoarece vorbim despre o companie privată, ar trebui să ne așteptăm cel puțin la o marjă de profit de 20%, aplicată la costul vânzărilor. Astfel, vânzările ar trebui să constituie 26,3 mii lei pentru ca firma să aibă profit. Pe lângă angajat, mai există și un patron, care dorește să obțină și el profit. Să presupunem că nu sunt alte cheltuieli legate de vânzarea serviciilor și că tot profitul poate fi utilizat de patron, ceea ce în practică nu se întâmplă, deoarece întotdeauna există și alte costuri. Deci, scădem 18% sub formă de taxe sau aproape 1000 lei. În final, patronul va obține tot pe card, nu mai mult de 3,4 mii de lei”, continuă Bologan.

Rezumat:

Dacă firma are vânzări de 26.3 mii lei, atunci ea își poate permite să achite un angajat, care va primi 10 mii lei sau 38% din totalul vânzărilor, bani pe card. Pe lângă aceasta, firma va achita 43% - diverse taxe, impozite și contribuții și 6% - alte cheltuieli și doar 13% vor fi dividendele patronului.

Astfel, în aceste condiții, un patron trebuie să aibă trei angajați ca să obțină pe card același salariu ca și fiecare din angajați.

„Desigur, ceea ce v-am prezentat e un studiu de caz și în practică sunt situații diverse. Ceea ce am vrut să scot în evidență e că există o diferență foarte mare din ceea ce dorește să primească pe card un angajat și ceea cât el produce. Desigur, veniturile nu se obțin doar prin lucrul direct al angajaților, ele pot veni din investiții, dobânzi, utilizarea utilajului, comerț etc. De asemenea, sunt mulți angajați care nu sunt productivi, ceea ce face că alți angajați trebuie să fie mai productivi ca să compenseze lipsa productivității altora”, concluzionează Mihai Bologan.