În urmă cu 24 de ani, când Jeff Bezos, pe atunci un antreprenor american la început de drum, căuta o casă pentru viitorul său magazin online de cărţi, prima opţiune a fost o rezervaţie americană. Respectiva locaţie ar fi reprezentat o scutire de taxe colosală, dacă autorităţile din California nu ar fi intervenit în stoparea planului. A fost prima încercare a lui Jeff Bezos de a fugi de taxe. Şi chiar dacă era aproape să dea faliment, nu s-a oprit. A împrumutat bani de la familie şi de la prieteni şi a continuat. Însă cu acelaşi gând. Să plătească taxe mai mici sau chiar deloc dacă se putea.

<iframe src="https://www.digi24.ro/embed/stiri/economie/companii/cum-a-ajuns-amazon-cel-mai-valoros-brand-din-lume-920351?video=0&width=570&height=320" allowfullscreen marginwidth="0" marginheight="0" align="top" scrolling="No" frameborder="0" hspace="0" vspace="0" width="570" height="320" ></iframe>

Următoarea oprire a fost Seattle, selectat datorită populaţiei reduse din oraşul Washington. La acel moment, doar magazinele cu o prezență fizică într-un stat plăteau impozite pe vânzări. A fost începutul unei afaceri de succes, care l-a propulsat pe antreprenorul american pe primul loc în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii. Asta pentru că înfiinţarea sediului într-un stat cu o populaţie mică presupunea cea mai mică taxă pe care Jeff Bezos putea să o plătească pentru impozitul pe vânzări. Şi aşa s-a clădit imperiul Amazon.

A fost o strategie inteligentă, dar în ascelaşi timp discutabilă moral şi de fapt caracterizează atitudinea Amazon față de plata impozitelor și azi, două decenii mai târziu.

Criticii sunt de părere că Amazon a ajuns cel mai mare retailer online din lume de pe urma aranjamente fiscale controversate și artificiale, scrie The Guardian. Ar fi contat mai mult decât strategiile de dezvoltare. Însă nu a fost nimic ilegal la mijloc, ceea ce i-a conferit avantaje competitive pe care un grup cu o prezență fizică pe piață nu le-ar fi avut niciodată.

Ulterior, compania americană a venit şi pe piaţa europeană. Şi-a implementat strategia în Luxemburg, care în încercarea de a atrage capital străin oferă mari facilităţi fiscale. Amazon a ajuns pentru prima dată în Luxemburg în 2003, iar în câteva luni a obținut un acord confidențial cu autoritățile fiscale din țară. Ba chiar Jean Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene, s-a arătat dispus atunci (era premier al Luxemburgului) să ajute compania în cazul în care întâmpină vreo problemă.

Amazon a crescut atât de mult și atât de repede încât s-a văzut în situaţia în care oficialii europeni au început să acuze compania americană că încalcă legile concurenţei prin înţelegeri secrete cu statul luxemburghez cu privire la scutiri de taxe.

Citește mai departe pe digi24.ro.