Originara din Ucraina, Olga a venit în Moldova în anul 1956, pentru a lucra în calitate de medic în satul Vatici. Aici l-a cunoscut pe brigadierul Fiodor, cu care s-a împrietenit. Mergeau în fiecare lună la Morozeni, unde era sovietul sătesc, pentru a-și lua salariul.

Se întâlneau de câteva luni, iar într-o zi, povestește Fiodor Alexandrovici, a venit acasă și le-a spus surorii și mamei lui că se însoară. „Cu cine? Cu Olea, doctorița?” - au întrebat ele, iar el a spus un „Da!” ferm. A mers la ea să-i ceară mâna și să o invite la el acasă. Între timp, familia lui a pregătit o masă de sărbătoare.

La nunta lor a venit aproape tot satul. A fost o nuntă tradițională, făcută acasă. În curte erau întinse două mese de la casă până la poartă. Au avut o întreagă orchestră care le-a făcut veselie.

„Noi am avut nunta pe 10 noiembrie. În acea perioadă ploua întruna. Doar în ziua nunții noastre a fost cald. Acea duminică de toamnă a fost ca o zi de vară. Așa ne-a fost toată viața, fericită și cu mult soare, exact ca în ziua nunții. Una din peripețiile pe care le-am avut la nuntă a fost costumul lui de mire. Nunta deja începuse de dimineață, dar costumul încă nu era gata, pentru că croitorul băuse și nu l-a cusut. Așa mirele a întârziat la propria nuntă”, a povestit Olga Nichitovna.

„Punea fiecare ce avea. Care 10 ruble, care 25, iar asta era o avere. Toți banii pe care i-am făcut, i-am dat muzicanților”, a completat-o Fiodor Alexandrovici.

Atât Olga, cât și Fiodor au remarcat câteva lucruri, care, potrivit ambelor soți, au contribuit la durabilitatea căsniciei lor:

- Nu și-au spus cuvinte răutăcioase;

- Atunci când se certau, el, de obicei, ieșea afară, ca niciunul să nu spună cuvinte „la nervi”. Când revenea, ambii erau calmi și deja uitau despre cele întâmplate. Acum, fac la fel.

- Au spus „Nu” geloziei. Ambii au fost întotdeauna fideli și au avut grijă de spațiul personal al fiecăruia. „Nu ne-am întrebat unul pe altul de ce am venit așa târziu acasă”, spune Olga Nichitovna.

- S-au stimat unul pe altul și au fost, în primul rând, prieteni.

Mai multe aflați din articolul scris de către colegii de la 60plus.md, un program social care îi încurajeză pe nepoții, copiii și bunicii din Moldova să comunice mai mult între ei, să meargă împreună la evenimentele culturale și să se implice în viața publică, devenind astfel mai uniți.