DOC. Și-a căutat în zadar dreptatea. Un pensionar moldovean a încercat să-și recupereze prin judecată prejudiciile în urma furtului miliardului

DOC. Și-a căutat în zadar dreptatea. Un pensionar moldovean a încercat să-și recupereze prin judecată prejudiciile în urma furtului miliardului
Foto: nokta.md

Un pensionar din Republica Moldova a încercat fără succes să obțină de la stat repararea prejudiciului material și moral pe care susține că l-a suferit ca urmare a devalizării sistemului bancar. La 25 aprilie 2018, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a respins apelul cetățeanului Anatolie Martînov, care a atacat decizia din 19 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Chișinău, care a menținut hotărârea din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. Instanța de fond a respins acțiunea înaintată de Martînov ca neîntemeiată.

A cerut plata prejudiciilor de 35.000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată

În decizia sa, CSJ constată că la 3 decembrie 2015 Anatolie Martînov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, solicitând încasarea sumei de 19 984,56 de lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 15 000 de lei prejudiciu moral, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.

Majorări de prețuri și inacțiunea statului: Cum și-a motivat reclamantul recursul

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este pensionar din anul 2009. La data de 5 mai 2015 a fost făcut public raportul companiei Kroll care a investigat la cererea Băncii Naționale a Moldovei furtul de un miliard de dolari de la Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank.

Reclamantul a menționat că prin acest furt a fost prejudiciat, dat fiind faptul că în perioada anilor 2013-2015 rata inflaţiei monedei naționale a crescut de la 5,2% până la 11,5%. Respectiv, conform datelor furnizate de către Biroul Naţional de Statistică nr. 18-28/113 din 11 noiembrie 2015, rata inflaţiei în anul 2013 a fost de - 5,2%, în anul 2014 - de 4,7%, iar în anul 2015 - de 11,5%. Astfel, ca urmare a creşterii ratei inflaţiei, s-au majorat preţurile la produsele alimentare, la energia electrică, gaz natural, etc.

Reclamantul a considerat că în rezultatul furtului miliardului de dolari de la BEM care s-a produs în mod tacit cu consimţământul organelor de stat ale Republicii Moldova, a fost prejudiciat nejustificat cu suma de 19 984,56 de lei, prejudiciul estimat în baza informaţiei furnizată de Biroul Naţional de Statistică pentru perioada anilor 2013-2015.

Anatolie Martînov a invocat că pentru recuperarea prejudiciului cauzat de către stat, a solicitat soluţionarea chestiunii date pe cale amiabilă, adresându-se cu cerere prealabilă către Guvern şi Ministerul Finanţelor. Ulterior, prin răspunsurile din 17 noiembrie 2015 şi 23 noiembrie 2015 a fost informat că prejudiciul la care pretinde reclamantul poate fi încasat de la bugetul de stat printr-un act judecătoresc. 

Martînov susține că BEM, Ministerul de Finanţe, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, adică organele cu atribuţii de supraveghere şi control, nu au asigurat prevenirea şi curmarea furtului miliardului, cu toate că în acest sens au fost sesizaţi prim-ministrul Republicii Moldova - Iurie Leancă, prin declaraţia nr. 03-01/688 din 10 iulie 2014, Preşedintele Parlamentului - Andrian Candu, prin adresarea nr. 09-12/144 din 18 februarie 2015, Preşedintele Republicii Moldova - Nicolae Timofti, prin declaraţia nr. 03-01/715 din 20 iulie 2015, de către Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, în privinţa majorării preţurilor la mărfurile social importante şi gaze naturale.

Reclamantul a relatat că organele statale nu au reacţionat prompt la furtul miliardului de dolari şi, ca rezultat, va fi impus prin diferite metode să achite 500 de dolari pentru acoperirea acestui furt produs, concluzie difuzată pe posturile de televiziune de către experţii în domeniu.

Matînov a subliniat că urmare a furtului miliardului de dolari de la BEM, statul, deţinând cota valorică majoră, a generat creşterea exagerată a ratei inflaţiei a monedei naționale în raport cu alte valute, contribuind în mod inedit la majorarea preţurilor la mărfurile social importante şi tarifelor la energia electrică şi gaze naturale, devalorizându-se şi pensia pe care reclamantul o primește de la stat, în coraport cu creşterea nefondată a prețurilor la produsele alimentare şi mărfurile de prima necesitate, astfel fiindu-i cauzat reclamantului un prejudiciu în mărime de 19 984,56 de lei, cât și un prejudiciu moral estimat la suma de 15 000 de lei.

Cronologia deciziilor judecătorești în cazul Martînov

Prin hotărârea din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău acțiunea înaintată de Martînov Anatolie fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 4 iulie 2016, Martînov a depus apel, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Martînov Anatolie și a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

La 25 septembrie 2017 Anatolie Martînov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt emise cu încălcarea normelor de drept, concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt în contradicție cu actele cauzei, iar normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat.

Înfrângere și la CSJ

Curtea Supremă de Justiție a considerat că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente:

Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al CSJ consideră că recursul declarat de Martînov Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul reţine că recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În context, completul reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul menţionează că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În circumstanţele menţionate, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al CSJ a declarat inadmisibil recursul cetățeanului Anatolie Martînov.

   Cazul Anatolie Martinov by Mihai Avasiloaie on Scribd

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Marea Britanie: Vântul bate cu 160 de km pe oră. Oamenii au fost sfătuiți să stea în casă

Marea Britanie: Vântul bate cu 160 de km pe oră. Oamenii au fost sfătuiți să stea în casă

USB devine AUR. Valeriu Munteanu anunță despre schimbarea denumirii formațiunii pe care o conduce

USB devine AUR. Valeriu Munteanu anunță despre schimbarea denumirii formațiunii pe care o conduce

Prima țară din lume care și-a vaccinat toți cetățenii cu cel puțin o doză

Prima țară din lume care și-a vaccinat toți cetățenii cu cel puțin o doză

Advertoriale
Spune stop îmbătrânirii: alege liftingul facial şi recapătă-ţi încrederea în tine

Spune stop îmbătrânirii: alege liftingul facial şi recapătă-ţi încrederea în tine

Câtă hârtie a economisit IuteCredit în două luni (VIDEO)

Câtă hârtie a economisit IuteCredit în două luni (VIDEO)

Plăcinta domnească și Prăjitura Peresecina - Artizanii Gustului ne prezintă bucatele ce te fac să revii la Marcu Bakery (VIDEO)

Plăcinta domnească și Prăjitura Peresecina - Artizanii Gustului ne prezintă bucatele ce te fac să revii la Marcu Bakery (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
Cele mai populare
  • 1
    Becul de la AGORA a ajuns și în Parlament! Cum a reacționat deputatul PAS Dumitru Alaiba atunci când i-am înmânat trofeul (VIDEO)
  • 2
    Șoferii, suprinși de închiderea intersecției străzilor Ierusalim și Grigore Vieru. Ce spune Primăria
  • 3
    Starea de urgență în sănătate publică a fost prelungită până pe 15 ianuarie 2022
  • 4
    Gazprom, îngrijorat de întârzierea achitării facturilor: „Acest fapt semnalează probleme sistemice în sectorul energetic al R. Moldova”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.