Fondurile europene înseamnă, pentru unii, şansa de a ajunge mai aproape de standardele occidentale. Alţii spun că obţinerea lor înseamnă prea multă muncă şi prea multe reguli care trebuie respectate. Digi24.ro spune povestea unuia dintre primarii care au ales drumul cel mai greu. Au obţinut bani europeni şi i-au folosit în interesul celor care i-au ales. Vasluiul este cunoscut ca unul dintre cele mai sărace judeţe din România. Acolo, unde banii sunt puţini, primarul din Pădureni a cheltuit 8 milioane de euro pentru piscină, reţea de apă curentă, bibliotecă, grădiniţă şi şcoală.
Aflat în funcţie din 1990, edilul a vrut o comună aşa cum a văzut în Franţa. Poate că încă nu a tranformat-o complet, dar este aproape.
Nu-i spot publicitar la cine ştie ce resort urban. Sunt sătenii din Pădurenii Vasluiului, la piscina lor... rurală. Le-a amenajat-o primarul, în 2008, aşa cum a văzut la străini. A costat 120.000 de lei, dar acum s-a amortizat şi aduce profit la buget. Face parte din blazonul local, aşa că primarul vrea să-i arboreze-n curte... tricolor mare, pe-un suport meşteşugit la rindea.
„Vreau să fie şi drapelul ţării noastre acolo, pentru că este o zonă frumoasă. Şi suntem români”, spune primarul.
Tâmplarii sunt ai primăriei. Din cei 24 de angajaţi ai serviciului de gospodărie locală 13 lucrează în atelier. Când e nevoie-n comună de garduri, de rigole, poduri, mobilier, ori reparaţii... rezolvă ei, după schiţele primarului. Ceilalţi au grijă de parcuri, de flori, salubrizare şi spaţii verzi.
„A trebuit să ne specializăm şi să ne gospodărim comuna. Altfel nu am fi avut bani suficienţi pentru a plăti societăţi pentru fiecare loc de verdeaţă, spaţiu verde, flori sau ce vrem să mai amenajăm noi”, spune Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, Vaslui .
„Eu de zece ani lucrez. Se fac lucruri deosebite pentru comună. De la Revoluţie fiind primar, şi-o făcut o echipă... În momentul în care este continuitate, se pot face multe”, spune Ioan Manta, tâmplar.
Într-un sfert de secol şi mai bine de primărie, Temistocle Diaconu a ajuns profesor de administraţie. Sărăcia Vasluiului, nevoia şi mentalitatea balcanică l-au determinat să înveţe, să deosebească progresul de regres şi să-l aplice în bătătura Pădurenilor care-l tot aleg. A câştigat respectul multora şi-a dovedit că visurile... nu-s imposibile. A învăţat să fie primar, dar şi arhitect, mentor, şofer şi chiar muncitor necalificat.
„Aş fi blocat un post şi nu avea rost, pentru că eu pot să conduc, pot să merg repede, să mă duc şi cu muncitorii. Numai bine discutăm ceea ce avem de făcut, ne sfătuim, eu le dau desenele mele, trebuie să le mai explic, trebuie să mai asist şi acolo cum iese o lucrare. E plăcut. Nu aş putea sta în birou”, mai spune primarul.
Situată la opt kilometri depărtare de Huşi, comuna lui Diaconu are patru mii de locuitori, răsfiraţi în şapte sate. Două sunt mărginaşe. Nu au încă apă şi canalizare, dar... vor avea. În restul comunei, condiţiile sunt de oraş. Apa ajunge la chiuvete, iar pădurenii au duşuri în case. Asfaltul şi piatra au înghiţit de mult noroaiele. Din cei 76 de kilometri de drumuri care străbat satele, 26 sunt asfaltaţi, iar restul... pietruiţi.
Citește continuarea pe digi24.ro.
