Reprezentanta Centrului, Natalia Covrig, a spus că 4% dintre femei s-au confruntat cu forme grave de hărțuire sexuală la locul de muncă, manifestate prin cerința de a întreține relații sexuale pentru anumită recompense, folosirea forței sau amenințări.
Cea mai mare pondere a formelor de hărțuire sexuală o au cele subtile, care sunt și mai greu de constatat, cum ar fi: privirile nepotrivite, glumele sau limbajul cu conotație sexuală, îmbrățișările fără permisiune. Persoanele care manifestă de regulă comportamente abuzive la locul de muncă sau la locul de studii sunt șefii, colegii de serviciu sau profesorii.
Circa 60% dintre persoane, conform datelor statistice, consideră că persoanele hărțuite sunt chiar ele de vină pentru situațiile de hărțuire, prin comportamentul pe care îl manifestă sau prin ținută. Avocatul Vadim Vieru spune că în Moldova există un cadru normativ care face dificilă identificarea intensității reale a fenomenului hărțuirii sexuale. Subiecții hărțuirii sexuale nu cunosc ce trebuie să facă și unde se pot adresa în caz de hărțuire sexuală. Actualmente ei pot merge la: poliție, procuratură, instanța de judecată, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Avocatul Poporului.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.