Reportaj: „Datoria”

Reportaj: „Datoria”

Cu o mână rezemată de un toiag improvizat dintr-o creangă de cireș și cu o căldare din fier, ruginit pe alocuri, în cealaltă mână se îndreaptă spre fântâna cu acoperiș de lemn. Fără grabă reazămă toiagul de gardul vecinului, apoi așează căldarea ruginită pe asfaltul turnat a lehamite. Aerul cu miros de flori de tei care domenește în jur o amețește și-i răscolește locuri adânci din suflet. Odată învârtită, coarda fântânii scoate un zgomot surd și sloboade cu pricepere căldarea în apele adânci și reci.

Mătușa Agripina așteaptă cu răbdare până când căldarea se adâncește, apoi cu o mișcare bruscă începe s-o ridice în sus. Când o vede aproape de gura fântânii, o trage vitejește, făcând abstracție de faptul că mișcarea-i stângace a vărsat o parte din lichid înapoi în izvor. Răstoarnă apoi apa în căldarea ruginită și apucându-și toiagul se îndreaptă înapoi, spre casă.

„Of, of, of. Nu dă Dumnezeu ploaie. O să murim de foame. Nu au ieșit nici popușoii, nici fasolele. Iaca acum car apă de la fântână, fac cuiburile, pun boabele, și le ud cu mâna. Poate măcar ceva-ceva a ieși”, se plânge femeia târând după ea o pereche de galoși vechi, cu o mărime mai mare decât piciorul.

Ajungând în ogradă, descalță galoșii și-i schimbă cu o altă pereche, mai ponosită. Cauciucul, murdar de pământ amestecat cu apă și buruian îi îmbrățișează prietenos piciorul obosit. Prinzându-mi privirea, mătușa Agripina explică cu umor:

„Aiștia-s papucii de toate zilele. Ceilalți îs pentru ieșit din ogradă. Că mama mea așa zicea: la tine în casă poți să faci ce vrei și să umbli cum vrei, dar când ai ieșit după poartă să fii veselă și curat îmbrăcată. Și eu așa și fac. Prin ogradă port caloșii iștia, că-s mai vechișori, dar când ies la fântână, cu bobocii sau după pensie încalț perechea asta, mai nouă”.

Prinzându-și baticul alb cu flori multicolore după cap, femeia înșfacă căldarea și se grăbește spre grădină. Acolo, ca la expoziție, stăteau instrumentele de muncă: o sapă ușor tocită în vârf, o seceră (pentru buruianul mai insistent) și câteva cutii cu grăunțe, cu fasole dar și cu semințe de zemoși și de harbuji. Sub nucul de lângă gard, învelită cu o cămașă bărbătească, se perpelea la soare o sticlă cu apă. 

„Acum pun în pământ a doua oară. Prima dată am pus în luna aprilie, înainte de Paști. Parcă se pornise binișor să iasă toate câte le-am sădit. Apoi Dumnezeu nu ne-o dat ploaie, și toată roada mea s-a oprit.  M-am bocit ca după mort câteva zile. Da cu lacrimi nu rezolvi nimic, așa că de voie, de nevoie m-am apucat să semăn din nou. Dacă n-ar trebui să car apa de la fântâna ar fi floare la ureche, dar așa...”, dând din mână a resemnare, femeia face cuiburi în pământ. Cu o ceașcă din plastic toarnă apa rece peste pământul mișunat de secetă. Licoarea sfârâie la atingerea țărânei, apoi se domolește făcând loc boabelor. Alte câteva mișcări trag pământ deasupra, învelind comorile galbene și albe. 

Tot muncind de zor, mătușa Agripina povestește că lucrat croitoareasă în raion, apoi a revenit în sat pentru a face gospodărie. Are trei copii pe care soarta i-a dus prin toată lumea. 

„Unul e la Moscova, altul trăiește la sud, iar fata cea mai mică a rămas să trăiască în sat, cu mine. Acum e dusă și ea peste hotare. Face bani să aibă cu ce mă îngropa”, spune femeia în timp ce fața îi este acoperită de un nor de tristețe.

După câteva minute de liniște, mătușa Agripina mărturisește că toată viața îi este umbrită de un regret.

„Am vrut să fac bine, dar am făcut rău. Din cauza averii, am certat copiii între ei. Eu știam că banu-i ochiul dracului, dar n-am crezut că îi va ajunge și pe ai mei. Când am împlinit 70 de ani, i-am chemat pe toți și le-am spus cum va fi rânduială după ce mă va strânge Dumnezeu. Maria trebuia să ia cotele, Colița trebuia să ia pământul și cu via, iar Ileana, ca mezina să ia casa părintească. Atunci parcă toți au fost de acord, iar într-o zi i-am auzit că se ceartă că niciunul nu vor să-și asume înmormântarea mea”, explică femeia scormonind de zor pământul chinuit de căldură.

„Mi-au stat în inimă vorbele lor. Eu i-am crescut fără tată și niciodată nu m-am gândit la mine, întotdeauna ei au fost pe primul loc. Atunci nu le-am zis nimic, dar am început din fiecare pensie să-mi fac economii pentru moarte. Dintr-o parte din bani cumpăram lucruri pe care să le dea de pomană, altă parte îi strângeam. Să nu se cheltuiască copii în acele clipe”, continuă mătușa privindu-mă fix. 

După ce apa din căldare se termină, femeia se îndreaptă de spate. Își potrivește baticul care i-a căzut peste ochii mici și cenușii și își trece cu dosul palmei peste fruntea acoperită cu broboane de sudoare. În timp ce ne îndreaptam spre ogradă, bătrâna m-a invitat să-mi arate colecția de agonisiri.

În casa bătrânească miroase a pace, a liniște și a corovatic. Îndreptându-se spre un dulap vopsit cu lac, femeia deschide ușile, de unde răsar ca la magazin ștergare de tot felul, baticuri, lumânări și batiste de buzunar. 

Mijindu-și ochii, mătușa Agripina scoate un umeraș pe care atârnă frumos un costum de culoarea cerului. Dintr-o cutie scoate o pereche de galoși noi-nouți.

„Fata mi-a adus de peste hotare pantofi de tot felul. Da eu am zis: când oi muri, în pantofii iștia să mă încălcați”, rostește femeia cu o voce veselă mângâind cauciucul lucitor.

După o scurtă pauză continuă:

„Acum sunt cu inima împăcată. Niciodată nu am vrut să fiu povară pe capul copiilor. Îmi închipui ce bucuroși or să fie când o să vadă că m-am gândit la ei chiar și după moarte”.

Așezând frumos costumul la loc, mătușa Agripina mă invită la bucătăria de vară de afară. În clipe numărate așează pe masă două cești  cu compot din vișini și o tavă plină cu turte prăjite.

„Cât de mult de lucru n-aș avea, dar mereu pregătesc ceva bun de mâncare. Că niciodată nu se știe când decid copiii să-mi treacă pragul, și mai mare rușinea să n-am ce le pune pe masă”...

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Australian Open a ajuns în faza semifinalelor, vezi cine sunt ultimii rămași în competiție

Australian Open a ajuns în faza semifinalelor, vezi cine sunt ultimii rămași în competiție

Răspunsul NATO pentru Rusia: „Să își retragă trupele ce staționează ilegal în Ucraina, Georgia și Moldova”

Răspunsul NATO pentru Rusia: „Să își retragă trupele ce staționează ilegal în Ucraina, Georgia și Moldova”

Gazprom s-ar opune unui audit real asupra datoriei MoldovaGaz

Gazprom s-ar opune unui audit real asupra datoriei MoldovaGaz

Advertoriale
McDonald's a deschis cel de-al 6-lea restaurant în Chișinău (VIDEO)

McDonald's a deschis cel de-al 6-lea restaurant în Chișinău (VIDEO)

TANDEM lansează o nouă ofertă, -17% la toate produsele din stoc

TANDEM lansează o nouă ofertă, -17% la toate produsele din stoc

Sunteți pasionați de lumea startup-urilor? Philip Morris vă provoacă să participați la Disrupt Camp!

Sunteți pasionați de lumea startup-urilor? Philip Morris vă provoacă să participați la Disrupt Camp!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Moldovenii cu cetățenie română nu mai riscă să-și piardă buletinul, dacă nu locuiesc pe teritoriul României
  • 2
    Se clatină fotoliul lui Andrei Spînu? Răspunsul ministrului Justiției
  • 3
    Ultima oră! Dorin Damir și Vasile Cojocaru au fost eliberați din penitenciar
  • 4
    Moldova va avea acces la datele internaționale ale cetățenilor noștri legate de transferul banilor în străinătate
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.