Cu toate că ACRE este al treilea cel mai mare grup din Parlamentul European, acesta rămâne „neînțeles sau chiar ignorat” atât de jurnaliști, cât și de academicieni, scrie expertul în relații internaționale, Martin Steven.

O alianță „eurosceptică”

Deși unii membri ai ACRE spun că au o viziune „realistă” asupra Europei și pledează pentru liberalizarea pieței, în fond, abordarea lor este una eurosceptică, sugerează Steven. Într-un articol pentru London School of Economics, acesta analizează ideologia formațiunilor care fac parte din Alianță, remarcând prezența partidelor naționaliste și secesioniste. Printre acestea se numără partidul Lege și Justiție din Polonia, acuzat de „xenofobie și autoritarism”, partidul separatiștilor belgieni N-VA și Partidul Popular Danez, calificat drept „o forță politică anti-Islam, anti-imigranți și anti-impozite”. Autorul concluzionează că ACRE se află la răscruce, fiind nevoit să aleagă între un curent de gândire „moderat” și altul mult mai critic cu Uniunea Europeană.

„Partidele precum Fidesz (formațiunea liderului ungar, Viktor Orban, n.r.) și Partidul Libertății din Austria par a fi cei mai plauzibili candidați de viitoarea aderare la ACRE, în contextul în care grupul încearcă să se consolideze în calitate de „cea mai critică voce” din Parlamentul European”, scrie analistul.

Ideologiile partidelor care fac parte din ACRE. Autor: Martin Steven

Al treilea cel mai mare grup din Parlamentul European

ACRE are 71 de deputați în Parlamentul European, fiind a treia forță politică, devansată de social-democrații (189 de membri) și Grupul Partidului Popular European (219 de membri). Actualmente, ACRE se bucură de o poziție de „kingmaker”, scrie Martin Steven, ceea ce înseamnă că voturile deputaților ACRE pot „înclina balanța” atât în favoarea partidelor de dreaptă, cât și a celor de stângă.

Cu toate acestea, numărul membrilor ACRE ar urma să scadă semnificativ în următorii ani, principalul motiv fiind Brexit-ul. Partidul Conservator și Partidul Unionist din Ulster - ambele fiind formațiuni britanice - pun la dispoziția ACRE tocmai 21 de membri, toți ei urmând să plece odată ce Marea Britanie va părăsi definitiv Uniunea Europeană.

Fostul premier român Victor Ponta, invitat la o adunare a ACRE

În martie anul curent, ex-premierul României, Victor Ponta a fost invitat la evenimentul ACRE „Un viitor pentru Europa”, în cadrul căruia fostul membru al PSD a ținut un discurs, pledând pentru o „reformă fundamentală în interiorul Europei”. Invitarea la eveniment a lui Ponta, care atunci era urmărit penal în România, a fost motivul pentru care eurodeputata Monica Macovei a decis să plece din ACRE. Ea a spus că „prezența inculpatului Victor Ponta ca vorbitor la o reuniune a ACRE este o eroare, un demers de subminare a valorilor și principiilor enunțate de Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și un act de sfidare a cetățenilor cinstiți din România și din toate statele europene”.

Viitor incert

În pofida Brexit-ului, indiciile arată că ACRE va continua să existe după alegerile în Parlamentul European în 2019, însă rămâne de văzut ce va face acest grup în viitor. Va avea ACRE un discurs mai eurosceptic sau își va menține o poziție de relativa neutralitate? Rezultatul scrutinului din 2019 va oferi, probabil, un răspuns la cele mai ambigue elemente ale politicii ACRE, concluzionează analistul Martin Steven.

Amintim că, sâmbăta trecută, Partidul Politic ȘOR anunța cu mare fast că a fost admis în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ACRE). Documentul de aderare a fost semnat de vicepreședintele Partidului ȘOR, Marina Tauber.