
Raport Promo-LEX: PD și PSRM ar fi intimidat și presat membrii altor partide în teritoriu
Un raport al asociației Promo-LEX arată un număr mare de abuzuri de resurse administrative, presiuni și amenințări exercitate de către partidele politice, pe parcursul anului 2017. Potrivit interviurilor în teritoriu, PD și PSRM ar fi presat exponenții altor partide, i-ar fi intimidat sau amenințat cu dosare.
・
„Trezesc îngrijorări cazurile comunicate și numărul acestora privind fenomenul abuzului de resurse administrative de către partide. Potrivit interviurilor cel puțin două formațiuni politice (PDM și PSRM) au făcut abuz de astfel de resurse pe parcursul anului 2017”, spun experții Promo-LEX.
Datele din raport arată că la subiectul abuzului de resurse administrative au vorbit 66 reprezentanți (din 82 chestionați) ai organizațiilor teritoriale a mai multor partide.
Marea majoritate a respondenților - 70% - au negat că sunt intimidați sau amenințați. Totuși 30% dintre respondenți au confirmat astfel de abuzuri. Printre aceștia se numără o parte din organizațiile teritoriale ale PL, PLDM, PNL, MPA, PN, PPPDA, PCRM, PSRM, PDM.
Autorii abuzului invocați de către respondenți au fost PDM în 14 cazuri, raportate de către PL (2), PLDM (1), PNL (1), MPA (1), PN (6), PPPDA (3) și PSRM - 4 cazuri, raportate de către PCRM (1), PDM (1), PN (2).
18% chiar din cei chestionați au confirmat și au indicat drept autori principali ai abuzului reprezentanți ai PDM - în 8 cazuri și PSRM în 4 cazuri.
Alte șase cazuri (cinci din partea PD și unul din partea PSRM) țin de oferirea de bunuri și servicii necuvenite pentru ca cineva să-și schimbe votul, comportamentul, apartenența politică sau să participe la evenimente politice.
32% dintre cei 66 de respondenți au confirmat fenomenul presiunii asupra actorilor politici din UAT, pe criterii politice din partea autorităților, cu amenințarea pierderii locului de muncă. Din totalul de 66 de chestionați, marea majoritate - 62% - au spus că drepturi nu există și că nivelul democrației este foarte redus. Doar 35% au răspuns că drepturile se respectă.