Recent, pe Harta Corupției de pe portalul Anticorupție.md un utilizator a trimis o sesizare cu privire la faptul că Ion Druță, președintele CSJ, ar fi fost surprins în afara orelor de muncă, folosind mașina de serviciu, o Skoda de culoare neagră, pentru a face cumpărături. Druță ar fi fost surprins joi, 5 iulie, în fața hypermarketului Nr.1 din zona viaductului. Pentru a confirma că automobilul cu numerele respective într-adevăr se află în dotarea Curții și pentru a primi o reacție de la Ion Druță pe acest caz, vineri, 6 iulie, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o solicitare de informații la anticamera CSJ. Deși ne-au asigurat că vom primi un răspuns cât de curând, acesta a venit abia marți, 10 iulie.

În răspunsul său, CSJ menționează „cererile cu privire la accesul la informație se inregistrează în conformitate cu legislația cu privire la petiționare”. „Potrivit art. 5 din Legea cu privire la petiționare, petiția se depune în scris sau în formă electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Petiția în formă electronică trebuie să corespundă cerințelor față de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislația în vigoare”, se mai arată în răspunsul CSJ.

De asemenea, potrivit răspunsului Curții, petițiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele și domiciliul. Petițiile în formă electronică conțin informații privind numele, prenumele, domiciliul și adresa electronică a petiționarului. Petițiile ce nu întrunesc condițiile prevăzute la alineatul (l) se consideră anonime și nu se examinează.

Experții contactați de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice califică răspunsul CSJ drept o încălcare gravă a legilației .

Avocata Tatiana Puiu este de părerea că persoana responsabilă de răspunsul dat de CSJ trebuie să fie atrasă la răspundere contravențională.

„Dacă analizăm răspunsul Curții Supreme de Justiție per ansamblu este regretabil și în afara oricăror critici. Este o încălcare a Legii privind accesul la informație, iar executorul, care nemijlocit a formulat acest răspuns, este pasibil de răspundere contravențională. E o aberație. În primul rând, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, la care fac trimitere reprezentanții CSJ în răspunsul lor, nu mai există. În al doilea rând, nu-mi este clar cum Curtea Supremă de Justiție, instituția responsabilă de generalizarea practicii judiciare în cauzele privind accesul la informație, poate să elibereze un astfel de răspuns prin care într-un fel încurajează ca solicitările de informație să fie catalogate ca petiții, or această problemă demult a fost semnalată de jurnaliști și de societatea civilă, iar în prezent se discută și elaborarea unor amendamente legislative pentru a nu fi confundate solicitările cu petițiile. Eu îmi exprim speranța că acest răspuns nu este legat de schimbarea managementului la CSJ”, ne-a declarat Tatiana Puiu.

Stela Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, afirmă că CSJ tratează eronat cererea de acces la informații, catalogând-o drept petiție.

Citește continuarea materialului pe Anticorupție.md.