„Cele mai vizate instituții medicale sunt Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului, Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Sunt cunoscute plățile achitate neregulamentar pentru naștere, pentru procedurile de anestezie, la eliberarea certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă etc.”, a spus oficialul.

Printre alte acte și fapte de corupere existente, Boris Gîlca a menționat înțelegerile între medici cu anumite cabinete medicale private, precum și între lucrătorii medicali și producătorii sau furnizorii de medicamente.

Directorul adjunct al Centrului Național Anticorupție, Lidia Chireoglo a informat că, în urma investigațiilor și examinării plângerilor, pe parcursul anului 2017, au fost intentate 44 de cauze penale pe corupere pasivă și încălcări ale procedurii de achiziții publice în domeniul ocrotirii sănătății. 7 cauze au fost expediate în instanța de judecată. „590 de instituții medicale din țară au admis încălcări ale procedurii de acreditare, iar 61 aveau documentele expirate”, a spus Lidia Chireoglo.

Deputații au recomandat examinarea posibilității de instituire a rândului electronic în policlinici și spitale, minimizarea fluxului în numerar pentru achitarea serviciilor contra plată, perfecționarea sistemului de achiziții publice, precum și identificarea unor sancțiuni pentru medicii prinși în flagrant.