„Da energia va veni?”

Pentru realizarea acestui proiect, Republica Moldova va mai primi un alt împrumut, în valoare de 80 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 70 de milioane de la Banca Mondială și un grant de 40 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Astfel în total, Republica Moldova urmează să primească aproximativ 270 de milioane de euro pentru realizarea acestui proiect, care urmează a fi finalizat până în anul 2022.

Potrivit sursei citate, lucrările ar putea începe chiar în acest an, dar problema cea mai mare este staţia Back­to­Back, construcţia căreia ar putea dura, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Vitalie Iurcu.

Mai mulți deputați și­-au manifestat însă îngrijorarea că banii vor fi cheltuiți ineficient, iar proiectul va bate pasul pe loc, la fel ca și în cazul gazoductului Iași­-Ungheni.

„Da energia va veni?”, a întrebat liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin, care a sugerat că acest proiect ar putea avea soarta gazoductului Iași­-Ungheni, care nu este utilizat de doi ani şi ceva.

Potrivit autorităților, investiţia va fi recuperată din contul tarifului reglementat de transport al energiei electrice. Totuşi nici Guvernul, nici Moldelectrica, întreprindere ce va primi banii şi nici alte structuri nu au prezentat o analiză cu cifre concrete privind impactul acestui proiect şi mai ales cum va fi recuperată investiţia.

O investiţie irecuperabilă

Specialiştii însă au avertizat că o astfel de investiţie va fi dificil de recuperat rapid. Ba chiar deloc, în condiţiile Republicii Moldova. Or, construcţia staţiei BtB în Vulcăneşti, semnifică realizarea aşa­zisului scenariu asincron A3 de racordare la reţeaua europeană, adică la sistemul ENTSO­E.

„În baza modelării posibililor scenarii de dezvoltare ale surselor de energie pentru Republica Moldova cu reflectarea costurilor respective asupra tarifelor la energia electrică aplicate consumatorilor finali, este demonstrat că scenariul asincron, nu se va recupera economic”, se constată în studiul „Impactul economic şi de securitate a interconectării sistemelor electroenergetice ai Republicii Moldova şi cel Vest European”, realizat de Ion Comendant, coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe.

Potrivit studiului realizarea scenariului „nu va duce la crearea de fluxuri de energie est­vest şi invers de pe urma cărora ţara miza să obţină beneficii, precum şi nu se va bucura de acoperirea necesităţii în energie de echilibrare venită din vest în proiectele de promovare a surselor eoliene şi fotovoltaice de energie”.

„Proiectul asincron, deci, devine unul doar pentru realizarea obiectivului de securitate energetică. Însă pentru aceasta se prevede a plăti prea mult”, susţine cercetătorul.

Estimările făcute de autorităţi cu ajutorul unor instituţii internaţionale au arătat că pentru realizarea acestui proiect vor fi necesare circa 478 milioane de dolari. Aşa că pentru realizarea acestuia în afară de creditele şi granturile de circa 270 milioane euro, alocate de BERD, BEI, BM şi Comisia Europeană vor fi necesare şi alte cheltuieli de peste 100 de milioane ce vor fi suportate de Republica Moldova.

„Investiţiile în realizarea scenariului A3 nu se recuperează din punct de vedere economic, chiar şi în 20 ani de zile, ­perioadă de depreciere a instalaţiei BtB. Acest scenariu serveşte doar pentru atingerea obiectivului de securitate energetică şi doar pentru (Republica Moldova de pe n.r.) malul drept al Nistrului", constată Ion Comendant.

Cu cât vor creşte tarifele

Potrivit calculelor efectuate de cercetător, suma de 478 milioane dolari este echivalentă cu construcţia a 1.600 kilometri de LEA 400 kV sau 9.560 km de LEA 110 kV. Pentru comparaţie lungimea totala a tuturor reţelelor electrice de 330­400 kV din Republica Moldova, măsurate într­un singur circuit, constituie doar 716,47 kilometri, adică de 2,2 ori mai puţin decât 1.600 km.

Cu alte cuvinte, investiţia în realizarea scenariului A­3 este semnificativă pentru condiţiile Republica Moldova. Din punct de vedere economic, ea îşi găseşte justificare în condiţiile în care investiţia menţionată se recuperează în termene rezonabile (10­20 de ani). Aceasta s­-ar putea întâmpla în situaţia în care racordarea asincronă ar aduce o scădere adiţională a preţului la energia electrică.

Citește continuarea pe mold-street.com.