Studiu: Hotarul de la Prut este principala barieră comercială pentru R. Moldova

Studiu: Hotarul de la Prut este principala barieră comercială pentru R. Moldova

Acesta are drept scop măsurarea performanțelor coridoarelor, identificarea blocajelor și constrângerilor și definirea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor, care, la rândul lor, vor facilita schimburile comerciale. Studiul include o serie de recomandări și acțiuni strategice pentru Guvernul Republicii Moldova, care vizează facilitarea comerțului internațional de­a lungul rutelor existente folosite de comercianții moldoveni.

90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei a susţinut că acest studiu este o „radiografie atât a coridoarelor comerciale”, care oferă pârghiile necesare pentru elaborarea și implementarea unor politici și acțiuni eficiente care vor îmbunătăți situația din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport și logistică.

„Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport și logistică modern, care să atragă mai multe investiții în domeniu și să contribuie la crearea mai multor locuri de muncă", a promis Iuliana Drăgălin. Oficialul a recunoscut însă faptul că aceste coridoare comerciale „încă urmează a fi îmbunătăţite”, dar nu a uitat să se laude cu reformele şi acţiunile întreprinse de Guvern, afirmând că progresele pot fi observate deja.

Douglas Muir, directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova a menţionat faptul că în toată lumea există o mai mare diversficare a modului de transportare. În R. Moldova însă circa 90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră, ceea ce creşte importanţa calităţii drumurilor.

Bariera de la vama Leuşeni­-Albiţa

„Dar nu starea drumurilor este cea mai mare problemă pentru comerţul Moldovei”, a precizat Douglas Muir. Potrivit lui, studiul a arătat că de fapt cea mai mare problemă pentru comerţul Moldovei îl reprezintă timpul de aşteptare la frontieră pentru transportatori, care variază de la câteva ore, la hotarul cu Ucraina, la 1­3 zile pentru a traversa punctul de trecere a frontierei moldo­române Leuşeni-­Albiţa.

De notat că prin acest punct au trecut în 2016, peste 25% din toate transporturile rutiere de mărfuri, respectiv acesta e un punct cheie pentru comerţul Moldovei.

„Hotarul dintre Moldova şi România reprezintă nu doar un hotar între două ţări, ci şi un hotar extern al UE. Frontierele externe ale UE diferă de majoritatea frontierelor naţionale, reprezentând poarta de acces spre o regiune de 28 de ţări cu o populaţie de peste o jumătate de miliard de oameni, iar România trebuie să monitorizeze strict hotarul pentru UE”, a menţionat directorul Programului USAID.

La Leuşeni­-Albiţa timpul de aştepare este de 16 ori mai mare

În acest sens Douglas Muir, a prezentat câteva comparaţii. Astfel timpul mediu necesar pentru trecerea unei frontiere româneşti (6 din cele 23 de treceri de frontieră evaluate) a fost în 2016 de 380,4 minute, de 16 ori mai mare în comparaţie cu timpul de 23,8 minute, de la alte 23 frontiere între ţările UE şi ţările non-­UE.

Mai mult! La vama Leuşeni­-Albiţa se atestă cea mai slabă performanţă de la frontiera moldo­română, iar timpul de aşteptare trece şi de o mie de minute. În condiţiile în care comerţul exterior al Moldovei se redirecţionează spre vest, această problemă devin tot mai evidentă şi mai presante.

Iurie Ceban, director­ adjunct al Serviciului Vamal a avut şi o explicaţie a acestei situaţii grave, susţinând că o parte din vină o au autorităţile româneşti, care nu iau măsuri suficiente pentru a majora numărul de vameşi. „Noi întreprindem toate măsurile necesare pentru a fluidiza traficul de la frontieră”, a afirmat oficialul.

Costuri mari ce scad performanţa coridoarelor comerciale

Kristen Hartpence, specialist în logistică la Nathan Associates a menţionat un alt factor important pentru performanţa coridoarelor comerciale, costurile, care însă la fel depind mult de timpul de transportare.

Citește continuarea articolului pe mold-street.com.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Estimările NASA: 88% din recolta de grâu a Ucrainei se află pe teritoriile ocupate

Estimările NASA: 88% din recolta de grâu a Ucrainei se află pe teritoriile ocupate

Strategia chineză pentru a întoarce dispora în țară: constrângere, hărțuire, forțare. 100 de așa-numite secții de poliție monitorizează activitatea din afara granițelor

Strategia chineză pentru a întoarce dispora în țară: constrângere, hărțuire, forțare. 100 de așa-numite secții de poliție monitorizează activitatea din afara granițelor

Spînu: „Premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL” și alte consecințe ale semnării contractului de livrare a energiei electrice cu MGRES

Spînu: „Premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL” și alte consecințe ale semnării contractului de livrare a energiei electrice cu MGRES

Advertoriale
Bucătarii din Moldova au câștigat Cupa de Aur, la Campionatul Mondial de Gastronomie

Bucătarii din Moldova au câștigat Cupa de Aur, la Campionatul Mondial de Gastronomie

Nikos Vertis este pregătit să încânte Moldova în concertul său live (VIDEO)

Nikos Vertis este pregătit să încânte Moldova în concertul său live (VIDEO)

Mii de copii din toată Republica au fost informați despre regulile de circulație rutieră

Mii de copii din toată Republica au fost informați despre regulile de circulație rutieră

EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Strategia Securității Alimentare 2023-2030: Ce capacitate are R. Moldova să-și acopere necesarul de produse de bază, ce importăm și cum ne afectează crizele (VIDEO)
    DESCIFRAT| Strategia Securității Alimentare 2023-2030: Ce capacitate are R. Moldova să-și acopere necesarul de produse de bază, ce importăm și cum ne afectează crizele (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII| Pictor: „Artistul poate și trebuie să nu fie flămând și sărac” (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII | Activist civic: „Există stereotipurile că tot ce fac oamenii din ONG-uri, fac doar pentru bani. Acei oameni nu sunt activiști civici” (VIDEO)
  • Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
  • Moldova, I am back! | Alina Perju, tânăra care a revenit din Franța pentru a îmbunătăți viața sătenilor din sudul țării
Cele mai populare
  • 1
    România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni
  • 2
    Cât te costă să îți încarci bateria telefonului mobil pe parcursul unui an
  • 3
    Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru decembrie. Spînu: „Cetățenii vor plăti mai puțin”
  • 4
    Moldovenii au puține șanse să afle de ce anumiți judecători sau procurori au picat evaluarea comisiei pre-vetting. Motivul, explicat de președintele instituției: „E regretabil”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.