Unul dintre scopuri Regulamentului este să protejeze persoanele publice, crede directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. Șefa Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, este de părere că în varianta actuală există foarte multă neclaritate. Totodată, jurnalistul Anatolie Eșanu de la Ziarul de Gardă, una din instituțiile de presă autohtone care folosește drona pentru investigații de presă, consideră că sub pretextul eliminării riscurilor pe care le-ar comporta exploatarea dronelor, dar și a alinierii la legislația europeană, autoritățile încearcă să îngrădească utilizarea dronelor în special în scop jurnalistic.

„Când e vorba de protecția înalților demnitari, preluăm rapid experiențe din UE, uitând că acolo funcționează statul de drept”

„Unul dintre scopurile Regulamentului este să protejeze mai multe persoane publice care nu vor să fie „deranjate” de către jurnaliștii care filmează cu drona, care este percepută inclusiv de către reprezentantul OSCE pentru Liberatatea Presei ca un instrument jurnalistic. Este adevărat, există unele țări cu anumite restricții. Însă să preiei din țările cu democrația avansată, în care nu există atât de multă corupție și hoți în funcții publice, să faci copy/paste din acele regulamente pentru Republica Moldova, care are probleme foarte mari cu corupția în serviciul public, iar jurnaliștii de investigație au rămas unicii care de-adevăratelea urmăresc proprietățile publice, mi se pare un lucru făcut cu rea credință, din dorința de a proteja persoane care au offshore pe botișor”, consideră Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente.

„Nu e prima dată când se propune introducerea unor astfel de restricții și am cerut să fie revizuite aceste prevederi. Nu am fost auziți, pentru că asa se întâmplă în ultima perioadă, când se adoptă decizii care urmăresc nu interesul public, dar cel privat. Tot ce s-a întâmplat cu filmările cu drona a fost în beneficiul public. Mă refer și la filmările de la proteste, și cele cu bunurile celor care au proprietăți care nu pot fi justificate. Nu-mi amintesc să fi existat un caz în care filmările cu drona ar fi lovit în viața privată a unei persoane. Admit că acest lucru se poate întâmpla, dar prevederi atât de dure, din punctul meu de vedere, protejează anumite persoane și e în detrimentul serviciului public. Aș chema inițiatorii proiectului să-și revizuiască viziunea.

Noi în Republica Moldova, atunci când e vorba de protecția persoanelor cu înalte demnități foarte rapid preluăm experiențe din Europa, uitând că acolo funcționează statul de drept.

În R. Moldova, din păcate, acest lucru nu se întâmplă, de aceea dronele trebuie să fie utilizate. Dacă există un interes public care poate fi probat în instanță, nu văd de ce nu se poate filma cu dronele la o distanță acceptabilă, care nu pune în pericol persoane, pentru că putem admite, poate să se întâmple și așa ceva. E o măsura care va lovi în jurnalismul de investigație și în general, în jurnalismul din R. Moldova - cel făcut cu discernământ”, ne-a spus Petru Macovei.

„Va îngreuna extrem de mult munca jurnaliștilor”

Șefa Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, este de părere că „în formula în care este acum, proiectul Regulamentului nu este suficient de clar”.

„Mă îngrjorează în primul rând prevederile referitoare la restricții. În articolul 12 din Capitolul II se spune că operarea zborurilor dronei este interzisă în spațiul aerian controlat. Care este acest spațiu? La Dispoziții generale găsim doar termenii de spațiu rezervat și zonă restricționată. Mai jos, în articolul 29, găsim alți termeni, zone interzise sau cu restricții, termen care, din nou, nu este explicat în Dispozițiile generale. Se spune că lista zonelor interzise și cu restricții va fi redactată și actualizată în permanență de către Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), fără să se specifice după ce criterii vor fi selectate aceste zone”; ne-a spus Viorica Zaharia.

„Iar prevederea care mi se pare cea mai periculoasă este penultimul subpunct din punctul 12 și anume, se interzice operarea zborurilor dronei „deasupra zonelor populate din localități sau deasupra mulțimilor de oameni (mai mult de 5 persoane)” - din cate înțeleg, nu vor putea fi filmate protestele sau orice alte reuniuni desfășurate în aer liber. Sunt curioasă cum argumentează AAC această interdicție, de vreme ce vor fi respectate înălțimea corespunzătoare și condițiile de securitate. În următorul punct se spune că vor putea exista și excepții, adică pentru a folosi drona în locurile cu interdicții va fi nevoie de avizul AAC „și după caz, a autorităților publice vizate” - asta înseamnă că jurnaliștii care vor vrea să filmeze cu drona manifestații sau eventuale proprietăți ale funcționarilor de stat construite in paduri (au fost cazuri), adică acolo unde nu se poate pătrunde altfel, vor fi la cheremul AAC și autorităților locale.

În continuare din nou atenție! Avizul se obține în 10 zile, iar înainte de a-l solicita, operatorul de zbor „va solicita AAC evaluarea capacității tehnice a aparatului de zbor fără pilot și aptitudinilor teoretice și practice ale operatorului/pilotului aparatului de zbor fără pilot”. Cu alte cuvinte, înainte de fiecare filmare cu drona jurnaliștii vor trebui să ceară avizul AAC, să ducă aparatul la inspectare și el/ea însuși/însăși să fie testat/ă la „aptitudini teoretice și practice”. De asemenea, reiese că numai protestele anunțate cu cel puțin 10 zile înainte vor putea fi filmate cu drona…”, explică președinta Consiliului de Presă.

„Toate aceste proceduri vor îngreuna extrem de mult munca jurnaliștilor, care vor fi astfel, descurajați să utilizeze acest mijloc de colectare a probelor la realizarea materialului jurnalistic.

Cât privește filmările deasupra proprietăților în cadrul investigațiilor jurnalistice, solicitarea avizului va duce la deconspirarea documentării pe care o fac jurnaliștii, iar dacă avizul nu va fi dat, jurnaliștii de investigație vor fi lipsiți de posibilitatea de a colecta probe, dar și de a prezenta informația (care nu e numai text) de o manieră credibilă.

În concluzie, pentru jurnaliști, noul Regulament va ridica probleme serioase la folosirea dronelor, din cauza restriciilor impuse. De asemenea, este necesară formularea exactă a tuturor termenilor folosiți, întrucât în varianta actuală există foarte multă neclaritate”, consideră Viorica Zaharia.

„Restricțiile propuse sunt absurde și clar orientate spre protejarea funcționarilor corupți”

„Sub pretextul eliminării riscurilor pe care le-ar comporta exploatarea dronelor, dar și a alinierii la legislația europeană, autoritățile de la noi încearcă, de fapt, să îngrădească utilizarea dronelor în special în scopuri jurnalistice. Or, nu de puține ori au apărut în presă palatele de milioane ale demnitarilor filmate cu drona, iar acest lucru, în mod evident, îi deranjează. Multe dintre aceste case impunătoare nici nu ar putea fi filmate fără o dronă pentru că sunt înconjurate de ziduri de beton de câțiva metri și sunt păzite zi și noapte”, ne-a spus Anatolie Eșanu, jurnalist la săptămânalul de investigații Ziarul de Gardă.

„Astfel, jurnaliștii de investigație nu vor mai putea arăta publicului larg luxul în care trăiesc diverși funcționari cu salarii de câteva mii de lei, dar cu averi de milioane. Nimeni nu neagă faptul că cel care pilotează o dronă ar trebui să-și asume o anumită răspundere și că aceste aparate de zbor nu ar trebui folosite în apropierea aeroporturilor sau altor obiective de acest gen, însă restricțiile din proiectul acestui regulament sunt absurde și clar orientate spre protejarea funcționarilor corupți”, a adăugat el.

Reglementările, supuse dezbaterilor

Iată câteva dintre limitările utilizării aparatelor de zbor fără pilot:

- Altitudinea maximă la care se permite desfășurarea operațiunilor cu aparate de zbor fără pilot este de 100 m.

- Zborurile cu aparate de zbor fără pilot sunt posibile doar în cazul existenței asigurării de răspundere civilă față de terți.

- Este interzisă operarea aeronavelor fără pilot, cu excepția cazului când există un aviz al AAC, în următoarele situații:
- în spațiul aerian controlat 
- în spațiu aerian necontrolat la o înălțime mai mare de 100 m;
- deasupra teritoriilor unde asemenea restricții au fost stabilite de Ministerul Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate și autoritățile publice locale - precum aeroporturi, regiuni ale frontierei de stat, obiecte strategice, ambasade sau penitenciare. (Coordonatele zonelor restricționate, dar și cerințele necesare de a fi îndeplinite pentru operarea în acestea cu permisiunea organelor publice care au impus aceste restricții vor fi puse dispoziție operatorilor pe pagina web a AAC, dar și disponibile în publicarea aeronautică electronică AIP).
- La o distanță mai mică de 250 m (în toate direcțiile) de la orice tip de mijloace de transport, construcții, terțe persoane, case de locuit, obiecte de infrastructură; 
- Deasupra zonelor populate din localități sau deasupra mulțimilor de oameni (mai mult de 5 persoane).

Regulamentul integral poate fi consultat aici, iar o prezentare a acestuia poate fi descărcată aici.

Documentul este supus dezbaterilor. După finalizarea consultărilor, Regulamentul va aprobat de către AAC și va fi obligatoriu pentru toți utilizatorii de drone din Republica Moldova.

Vezi și: VIDEO. Folosirea dronelor va fi reglementată în Republica Moldova. Care sunt restricțiile propuse