Schimbările climatice fac ravagii în Marea Barieră de Corali: jumătate din recif a murit

Schimbările climatice fac ravagii în Marea Barieră de Corali: jumătate din recif a murit
Foto: playtech.ro


Veștile legate de soarta Marii Bariere de Corali din Australia conturează tot mai mult o situație fără scăpare pentru acest paridis acvatic. Jumătate din recif este complet mort în prezent, după episoadele de încălzire a apelor din ultimii doi ani, transmite National Geographic, citat de digi24.ro.

Fenomenul de albire în masă se produce atunci când coralii, deranjaţi de creşterea temperaturii, expulzează algele microscopice cu care trăiesc în simbioză, denumite zooxante. Acestea furnizează coralilor hrana de care au nevoie, dar şi culoarea scheletului din calcar. Dacă zooxantele nu revin în ţesutul coralian, coralul moare.

Efectul climatic este similar unei păduri mistuite de un incendiu devastator.

O mare parte a ecosistemului recifului, de-a lungul coastei de nord, a devenit un vast cimitir de corali.

„Ei nu au murit încet, de foame, ci au murit direct ca urmare a stresului provocat de căldură. S-au fiert din cauză că temperaturile au fost extreme'', declara în urmă cu câteva luni profesorul Terry Hughes, director al Centrului ARC pentru studii ale recifurilor de corali din cadrul Universităţii James din Townsville.

Înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe aproximativ 348.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cel mai mare ansamblu coralifer din lume.

Hughes şi colegii săi au analizat întregul recif pe baza observaţiilor efectuate din aer dar şi din apă, realizate în 63 de zone de-a lungul celor 2.300 de kilometri ai Marii Bariere de Corali, şi au combinat datele cu cele obţinute în urma monitorizări satelitare.

Temperatura apelor de-a lungul recifului a crescut cu 1 grad Celsius peste medie, situaţie cauzată de o combinaţie între schimbările climatice şi fenomenul climatic ciclic El Nino.

„Am avut patru episoade de albire (1998, 2002, 2016 şi 2017) în Marea Barieră, cu o creştere generală a temperaturii de 1 grad Celsius", a spus Hugues. „Dacă vom continua astfel cu emisiile noastre ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic, nu cred că Bariera va supravieţui", a explicat Hughes.

Recifele acoperă mai puţin de 0,2% din suprafaţa oceanelor, însă adăpostesc 30% dintre speciile de animale şi de plante acvatice, pe care le protejează de prădători şi le oferă hrană. De asemenea, ele contribuie la protejarea coastelor, reprezintă o sursă importantă în alimentaţia oamenilor şi sunt o bună resursă turistică.

Dragă cititor, urmărim atent ce se întâmplă pe segmentul politic, verificăm datele și sursele, căutăm explicații, oferim contexte, îi invităm în studiou pe cei care trebuie să ne răspundă la întrebări.
Dacă îți place ceea ce citești pe acest site, ne poți susține print-un abonament de membru de doar 48 lei pe lună.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Afganistan: Peste 100 de jurnaliști cer ajutorul comunității internaționale pentru sprinjinul libertății presie

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Au refuzat să lucreze acolo unde au fost repartizați, așa că au fost obligați, de stat, să restituie banii pentru anii învățați. Avocatul Poporului ia apărarea absolvenților Academiei Militare
  • 2
    Testamentul Prințului Philip al Marii Britanii va rămâne sigilat timp de 90 de ani
  • 3
    Autoritățile locale din Cupcini vor aloca 200 mii de lei pentru un bust în memoria primarului socialist Ivan Ostaficiuc (DOC)
  • 4
    Gazprom, suspectat de manipularea pieței de gaze. Un grup de europarlamentari cer anchetarea companiei
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.