„Înregistrarea IGP, DOP sau STG nu generează un drept exclusiv. Asupra acestor obiecte de proprietate intelectuală există un drept colectiv de utilizare. Toți membrii asociației sau a grupului de producători au dreptul de a folosire a acestei indicații sau denumiri de origine, Legislația prevede ca, după înregistrare, orice producător din aria geografică respectivă, poate dobândi dreptul de utilizare. Acesta este conferit de autoritatea competentă responsabilă de domeniul respectiv”, spune Svetlana Munteanu, consilier al directorului general AGEPI

  Autoritatea competentă, pe diverse domenii este:
  • Produs agricol, alimentar sau minerale - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale
  • Artizanat - Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
  • Produse cu proprietăți curative/medicinale - Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
  • Vinuri - Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV)

„Drepturile pentru producătorii care dețin IGP, DOP și STG pot fi retrase  în anumiți ani, când condițiile climaterice nu sunt favorabile, nu satisfac rigorile și acestea nu vor putea fi marcate cu IG sau cu simbolul respectiv. Deci dacă acest produs sau această partidă respectă caietul de sarcini, aceasta va fi marcată respectiv cu aceste indicații”, mai adaugă Svetlana Munteanu.

Anularea înregistrării (cu IGP, DOP sau STG) poate fi făcută în cazul în care:

  • Înregistrarea nu a respectat normele legii;
  • Au dispărut factorii naturali, de mediu care asigurau calitățile produsului și reputația lui;
  • Este protejată în RM această Denumire de Origine (în baza acordurilor internaționale) și în țara respectivă a fost anulată.

Pensiunea „Hanul lui hanganu” este în proces de dobândire a STG pentru două specialități culinare produse după rețete locale: Prune cu miez de nucă de Lalova și Sarmale Pitice de Lalova (Rezina).

„Noi încercăm de mult timp produsele care au fost în sat să le dăm o viață nouă, inițiind și locuitorii să facă aceste produse pe mese de sărbătoare și zi de zi. Mereu facem asta și căutăm să găsim istoria preparatului. Dacă e să căutăm în istorie vezi mult mai multe lucruri pentru asta”, spune Sergiu Hanganu, proprietar al Pensiunii.

Despre sarmalele pitice de Lalova, gospodina hanului spune că se fac din orez, fără carne, cu foi de viță de vie și/sau varză murată. Se servesc cu smântână.

„Tradiția a apărut din timpuri vechi, fiind două sate alături, cu două biserici diferite și având și hramuri diferite, la hram anume trebuiau să uimească prin ceva. De fiecare dată sărmăluțele se făceau tot mai mărunte și mai mărunte. Așa au apărut sarmalele pitice pe care noi le facem acum la noi la han”, poveștește Emilia Hanganu, proprietară „Hanul lui Hanganu”, s. Lalova, Rezina

Prunele cu miez de nucă în vin roșu de Lalova se prepară cu miere sau cu zahăr, după preferință:

„Rețeta este una veche, care la fel o găteau gospodinele din sat. Noi am mai perfecționat-o și am adus-o la un gust mai din-coace. Prună, vin negru din Lalova, zic anume de aici deoarece este pietros, crescut pe piatră, cum spunem noi. Nuci și la dorință, se poate de pus miere, se poate de pus zahăr”, ne mai dezvăluie gospodina hanului.

„Noi foarte multe lucruri nu le apreciem și nu le cunoaștem si nu știm a le promova, aș promova potențialul turistic al țării prin oameni și produsele alimentare - două componente foarte importante”, mai spune pe final Sergiu Hanganu, proprietar al Pensiunii „Hanul lui Hanganu”, s. Lalova, Rezina.

Acest reportaj apare în cadrul campaniei de promovare a produselor tradiționale moldovenești cu Indicație Geografică, Denumire de Origine și Specialitate Tradițională Garantată „Autentic Moldovenesc”, lansată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu finanțarea Proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova.