„Ablația cardiacă sau distrugerea țesuturilor pentru a opri impulsurile electrice a fost oarecum o reușită, dar este împiedicată de o mulțime de presupuneri și variabile, cu care medicii se confruntă când trebuie să aleagă locația”, a declarat Natalia Trayanova, profesor de inginerie biomedicală la Universitatea Johns Hopkins.

Noua cercetare sugerează că poate elimina o mulțime din acele presupuneri și variabile, și, de asemenea, poate standardiza tratamentul astfel încât pacienții să scape pe termen lung de aritmie.

În momentul în care o inimă normală se contractă pentru a pompa sânge prin corp, un val de semnale electrice curg prin mușchi, stimulând fiecare celulă cardiacă să se contracte - una după altă - într-un ritm constant. După ce inima se contractă, se relaxează și se umple cu sânge.