Eugen Kanskii,
Victoria Dumbravă
14 august 2018. 43 de persoane au murit la Genova, Italia, după prăbușirea unui imens pod rutier, construit din beton armat în anii 60, după planul inginerului Riccardo Morandi. Tragedia este mediatizată intens în presa internațională. La o săptămână după dezastrul din Italia, autoritățile din municipiul Chișinău dispun realizarea unui raport pentru a afla în ce stare se află podurile din Chișinău.
„Vom iniția licitația cu privire la expertiză, după care expertiza va stabili soluțiile de proiect, vom proiecta-o și vom purcede și la reparații. Presupun că va dura circa, până la 8-9 luni estimativ, până vom putea începe și lucrările”, declara la 20 august Vitalie Butucel, șeful interimar al Direcției Transport și căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău.
În Chișinău există trei poduri din beton armat construite în anii 60 conform schițelor inginerilor sovietici: podul din strada Ismail, podul de pe bulevardul Grigore Vieru (Zona Circului) și podul din strada Mihai Viteazul. L-am întrebat pe expertul în căi ferate, drumuri și poduri, Sergiu Bejan, cât de îngrijorați trebuie să fim noi, chișinăuienii, de starea podurilor.
„Sunt obiective cam periculoase. Sunt și unele din ele care traversează râul Bâc care desparte Chișinăul în stânga-dreapta, îndeosebi zona industrială. Sunt nemijlocit pasajul din strada Ismail care are foarte multe întrebări. Se găsește pe cea mai încărcată arteră din Republica Moldova. Zilnic pe aici trec între 40-60 de mii de unități de transport, poate și mai mult. Avem ore de vârf în care stagnează circulația”, povestește expertul.
CE S-A FĂCUT PÂNĂ ACUM PENTRU ÎNTREȚINEREA PODURILOR DIN CAPITALĂ?
„Ultima examinare generală a podurilor din Republica Moldova a fost făcută în 1992. Dacă facem diferența, ne apropiem de 30 de ani în urmă. Asta e o durată de viață minimă, fără întreținere a unui pod, o garanție a unui pod de exploatare. Am avut o perioadă foarte complicată de trecere, la sfârșitul Uniunii Sovietice, anii 90 și până în 2007-2009, cam o perioadă de vreo 20 de ani, 15-20 de ani nu s-a mai uitat nimeni după podurile acestea”, mai spune expertul.
CUM TREBUIE ÎNTREȚINUTE PODURILE DIN CHIȘINĂU?
„În primul rând, să se conserve cumva elementele de rezistență care țin deschiderea de construcție, trebuie să se limiteze viteza de circulație, trebuie să se păstreze distanța dintre unitățile de transport și să luăm măsuri pentru a executa ori o construcție nouă, ori reabilitarea. La Mihai Viteazul, spre exemplu, trebuie schimbate rosturile de dilatație, trebuie reparată partea carosabilă, trebuie schimbată hidroizolație, și atunci îl întinerești. Odată la 6-7 ani trebuie să scoatem stratul de uzură, el se uzează, sunt zeci de mii de unități de transport pe zi și să așternem alt asfalt nou care servește și ca un element de hidroizolare.
„Pe poduri zăpada iarna se evacuează, adică ea se strânge, se încarcă și se evacuează, nu se depozitează pe marginea carosabilului, e un lucru extrem de greșit, atunci când apa care se topește încetul cu încetul pătrunde în toate zonele de rezistență. Toate lucrurile astea trebuie făcute la timp”, subliniază Sergiu Bejan.
AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE STAREA PODURILOR DIN CHIȘINĂU?
„Podurile de la noi, în cea mai mare parte sunt poduri cu elemente simplu rezemate, îndeosebi acelea care au elemente pretensionate nu pot să genereze catastrofe sau lucruri apocaliptice. Aceste tipuri de poduri arată atunci când au un defect mai avansat, ele nu pot să se rupă ca din chibrit, ele arată tasarea asta în curgere, adică mai lent, și atunci noi vedem lucrul ăsta, noi putem să-l anticipăm. Pentru aceasta trebuie la timp de făcut expertiză, vizualizări, rapoartele tehnice ale lucrărilor, să știm în ce stare sunt ele”, conchide expertul.
Mai multe detalii vedeți în reportajul video.
