Redenumirea Macedoniei „pune în pericol identitatea naţională”, a declarat preşedintele Ivanov pentru presa locală la Skopje, explicând de ce el nu va participa la referendum, programat pentru 30 septembrie.

În luna iunie, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului în legătură cu numele vecinului nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind „Republica Macedonia de Nord”. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.

Dar, pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va putea ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.

Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.

Macedonenii vor fi convocaţi să răspundă la următoarea întrebare: „Sunteţi în favoarea aderării la NATO şi UE şi acceptaţi acordul privind numele încheiat între Republica Macedonia şi Grecia?”.

Cu toate acestea, deoarece opoziţia, precum şi şeful statului resping acest referendum, succesul său este discutabil. Cel puţin jumătate din cei 1,8 milioane de alegători eligibili trebuie să participe la referendum pentru a putea fi valid. Atingerea acestui număr va fi însă dificilă în cazul în care opoziţia boicotează consultarea populară, potrivit sondajelor locale.